OZN filmat prin hubloul unui avion!?
Un american a filmat un OZN prin hubloul unui avion, iar experții în aviație încearcă să explice misterioasa apariție.
În imaginile postate pe YouTube poate fi văzut un obiect de mari dimensiuni ce pare să se deplaseze în paralel cu avionul.
Pentru a demonstra că nu este vorba de o reflecție sau de o iluzie optică, autorul filmării își mișcă palma în repetate rânduri prin fața hubloului, scrie examiner.com.
Americanul le-a trimis filmarea și specialiștilor din cadrul Administrației Federale a Aviației din Statele Unite, sperând că aceștia vor reuși să dezlege misterul.
Prim-ministrul rus Dmitry Medvedev: "Extraterestrii traiesc printre noi!"
Fostul presedinte rus, Dmitry Medvedev, a fost invitat la un post de televiziune pentru a acorda un amplu interviu. Printre întrebările clasice despre politică sau economie, actualul prim-ministru al Rusiei a fost întrebat de un jurnalist despre fenomenul OZN si extraterestrii.
Spre surprinderea tuturor, Medvedev a vorbit foarte lejer despre acest fenomen de parcă niciun secret nu mai trebuia tinut. “Împreună cu valiza în care sunt codurile secrete ale bombelor nucleare, fiecare presedinte mai primeste un dosar marca Top Secret. Acest dosar contine toate informatiile despre extraterestrii, cât şi OZN-urile care au vizitat planeta noastră.”, sustine Medvedev.
“În acel dosar este un raport întocmit de serviciile secrete cu privire la controlul exercitat asupra extraterestrilor de pe teritoriul tării. Mai multe informatii cu privire la acest subiect le puteti obţine din documentarul Man în Black, nu filmul ci documentarul. Eu nu vă pot spune cât de multi sunt printre noi pentru că nu vreau să stârnesc panica.”, a declarat Medvedev spre surprinderea tuturor.
Niciunul dintre posturile de televiziune rusesti nu a difuzat această declaratie pentru a nu stârni panică. Imaginile au fost preluate de Reuters si încărcate pe Youtube.
Spre surprinderea tuturor, Medvedev a vorbit foarte lejer despre acest fenomen de parcă niciun secret nu mai trebuia tinut. “Împreună cu valiza în care sunt codurile secrete ale bombelor nucleare, fiecare presedinte mai primeste un dosar marca Top Secret. Acest dosar contine toate informatiile despre extraterestrii, cât şi OZN-urile care au vizitat planeta noastră.”, sustine Medvedev.
“În acel dosar este un raport întocmit de serviciile secrete cu privire la controlul exercitat asupra extraterestrilor de pe teritoriul tării. Mai multe informatii cu privire la acest subiect le puteti obţine din documentarul Man în Black, nu filmul ci documentarul. Eu nu vă pot spune cât de multi sunt printre noi pentru că nu vreau să stârnesc panica.”, a declarat Medvedev spre surprinderea tuturor.
Niciunul dintre posturile de televiziune rusesti nu a difuzat această declaratie pentru a nu stârni panică. Imaginile au fost preluate de Reuters si încărcate pe Youtube.
Dovezi despre viata dincolo de moarte...
Experientele de viata dupa moarte au devenit atat de obisnuite incat aproape ca sunt considerate clisee. Un pacient a carui viata atarna de un fir de ata, este “transportat” printr-un tunel de lumina, se intalneste cu cineva (ingeri, Dumnezeu, parinti etc.) care ii spune ca trebuie sa se intoarca pe pamant.
Acest scenariu nu este deloc un cliseu pentru doctorul Jeffrey Long care a studiat aproximativ 1300 de experiente de viata de dupa moarte si pe care le-a publicat in cartea “Dovezi ale existentei Lumii de dincolo: Stiinta experientelor de viata dupa moarte”.
Potrivit cartii lui Long, indiferent de varsta si de nivelul intelectual, oamenii traiesc aproximativ acelasi scenariu de viata de dupa moarte. Printre experientele mentionate in cartea lui Long, se numara si cea a a psihologului Mary Joe Rapini. In virtutea meseriei sale, Rapini a lucrat cu foarte multi pacienti aflati in stadii terminale de cancer care i-au povestit mai multe episoade de viata de dupa moarte. Ea a pus de multe ori aceste povestiri pe seama tratamentelor medicale puternice pe care acesti oameni le primeau. In aprilie, 2003, insa, Rapini a experimentat ea insasi un astfel de episod, in urma unui anevrism. “Ii vedeam pe medici agitandu-se in jurul meu, infigand tot felul de lucruri in mine, apoi l-au sunat pe sotul meu. Cand m-am uitat in sus, am vazut aceasta lumina puternica. Nu era ca orice lumina obisnuita. Era cu totul diferita… Era luminiscenta… Si crestea din ce in ce mai mare. Ma tot uitam mirata la ea intrebandu-ma “Ce e asta?”. Apoi a crescut atat de mare, incat m-a inghitit si m-am trezit in acest tunel, care m-a dus in aceasta frumoasa incapere. Dumnezeu ma tinea in brate, si mi-a spus: “Mary Jo, tu nu poti ramane aici!”. Dar eu voiam sa raman, asa ca am protestat. “Nu pot ramane?! De ce?”. Si am inceput sa enumar toate motivele pentru care ar fi trebuit sa raman. Si atunci mi-a spus: “Ai iubit vreodata in viata ta pe cineva, asa cum te-ai simtit tu iubita aici?”. Si am raspuns: “Bineinteles ca nu. Este imposibil. Eu sunt om!”. Si atunci mi-a spus: “Poti mai mult decat atat!”.
Desi unii pot spune ca experianta traita de Rapini poate fi o reinterpretare a povestilor pe care le-a tot auzit de-a lungul carierei sale, Jeffrey Long spune ca aceste experiente sunt aproximativ la fel atat pentru cei care au cunostinte despre experiente de viata de dupa moarte, cat si pentru cei care n-au discutat in viata lor despre un asemenea subiect. “Am si marturiile unor copii mai mici de 5 ani care au experimentat astfel de situatii si care sunt aproape identice cu ale unor copii mai mari si cu ale adultilor. Nu conteaza nivelul intelectual la care ajunge o persoana, experientele vietii de dupa moarte sunt aproape identice”, a explicat Long. De asemenea, Long spune ca si persoane nevazatoare din nastere au descris scene asemanatoare cu persoanele vazatoare.
Potrivit lui Longa, experientele de viata dupa moarte au cateva caracterisitici comune: lumina puternica, simturi dezvoltate, reunirea cu rudele decedate si schimbarea pentru totdeauna a omului care a revenit la viata.
NASA a facut "anuntul istoric" privind planeta Marte
NASA a facut mult asteptatul anunt privind datele obtinute de robotul Curiosity pe planeta Marte. Conferinta de presa vine dupa ce seful misiunii lansase o declaratie conform careia informatiile “vor face istorie”.
Roverul Curiosity a terminat prima analiza completa a solului de pe Marte, parte a misiunii sale privind detectarea unor posibile dovezi privind viata pe Planeta Rosie.
Din pacate, specialistii NASA s-au vazut nevoiti sa taie entuziasmul celor care se asteptau la un anunt clar, conform caruia exista sau a existat viata pe Marte.
Informatiile obtinute de robot nu pot sustine cu fermitate aceasta ipoteza, dar cercetarile vor continua, scrie Daily Mail.
“Entuziasmul nostru a fost gresit inteles. Trebuie sa fim atenti ce spunem si cum spunem”, a recunoscut John Grotzinger, cel care in urma cu cateva saptamani vorbise despre “un anunt istoric” privind planeta Marte.
Robotelul a detectat intr-adevar urme de compusi organici, insa NASA nu poate confirma ca acestea nu au ajuns acolo aduse chiar de catre rover.
Cert este ca pe Marte au fost identificati compusi care contin sulf si clor, pe langa alte ingrediente.
In sol a mai fost gasit un compus de oxigen si clor numit perclorat, care fusese identificat anterior si de robotul Phoenix.
Reactiile acestuia cu alti compusi au format metan clorinat, unul din compusii pe baza de carbon identificat de Curiosity.
In mod cert, clorul este de origine martiana, insa in privinta carbonului specialistii nu pot fi siguri. Acesta ar putea proveni de pe Pamant, adus chiar de catre robotel.
Mostrele de sol cercetate pana acum au fost preluate dintr-o zona a craterului Gale, aflat la o distanta considerabila de Muntele Sharp, care este destinatia robotelului.
Sursa: DailyMail
Descoperire: o planeta similara cu Pamantul...
Astronomii au descoperit o noua planeta in sistemul solar, pe care au numit-o Gliese 581 g. Aceasta este la 20,5 ani lumina de Pamant, in constelatia Balanta.
A sasea planeta din acest sistem, Gliese 581g a oferit o surpriza de proportii! Planeta este de 3-4,5 ori mai mare decat suprafata Pamantului si este alcatuita din roca, nu din gaz!
In plus, gravitatia este de 1,1-1,7 ori mai mare decat cea a Pamantului, concluzia expertilor fiind ca planeta are atmosfera, insa aceasta este putin mai deasa decat pe Pamant!
Ultima si cea mai fascinanta descoperire a astronomilor este ca planeta are la suprafata o temperatura intre -37 si -12 grade Celsius, concluzia fiind ca planeta este LOCUIBILA!
A sasea planeta din acest sistem, Gliese 581g a oferit o surpriza de proportii! Planeta este de 3-4,5 ori mai mare decat suprafata Pamantului si este alcatuita din roca, nu din gaz!
In plus, gravitatia este de 1,1-1,7 ori mai mare decat cea a Pamantului, concluzia expertilor fiind ca planeta are atmosfera, insa aceasta este putin mai deasa decat pe Pamant!
Ultima si cea mai fascinanta descoperire a astronomilor este ca planeta are la suprafata o temperatura intre -37 si -12 grade Celsius, concluzia fiind ca planeta este LOCUIBILA!
OZN confirmat in zona Denver (SUA)
Un barbat din Denver, Statele Unite, a filmat obiectul zburator, despre care el spune ca a aparut in jurul pranzului, de cateva ori intr-o saptamana, in timp ce un fotojurnalist a observat acelasi fenomen.
Steve Cowell, fost pilot comercial si instructor de zbor, a analizat inregistrarile si a declarat pentru Fox31 ca obiectul “nu este un aeroplan, nu este elicopter, nu este o pasare” sau vreo insecta si se misca mai repede decat orice obiect zburator cunoscut.
“Se potriveste definitiei, este un obiect zburator neidentificat”, a spus Steve Cowell.
Autoritatea de Aviatie Federala (FAA)a transmis Fox31 ca “nimeni nu a facut o raportare a activitatii descrise si niciunul din angajatii nostri nu a observat ceva de aceasta natura cu ochiul liber sau pe radare”.
Iar Comandamentul de Aparare Aerospatiala din America de Nord (NORAD) a spus ca “nu am consemnat nicio activitate in aer in zona Denver in perioada indicata”.
STANISLAV GROF - Potentialul Vindecarii in Starile Neobisnuite de Constiinta
Stanislav Grof (n. 1931, Praga, Cehoslovacia) este unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale şi un pionier în domeniul cercetării stărilor de conştiinţă modificate, folosite cu scopul de a vindeca, a evolua şi a cunoaşte. Grof şi-a luat doctoratul la Praga, în 1957, şi a absolvit Academia Cehoslovacă de Ştiinţe în 1965, devenind la vremea aceea un psihanalist freudian. În 1967, a fost invitat ca asistent la Johns Hopkins University School of Medicine din Baltimore, după care a ajuns cercetător-şef la Maryland Psychiatric Research Center, unde a lucrat, printre alţii, cu Walter Pahnke şi Bill Richards. În 1973, dr. Grof a fost invitat la Esalen Institute din Big Sur, California, unde a rămas până în 1987, dezvoltându-şi ideile. Fiind preşedinte fondator al Asociaţiei Transpersonale Internaţionale (înfiinţate în 1977), a devenit apoi membru al Departamentului de Filozofie, Cosmologie şi Conştiinţă de la California Institute de Studii Integrale. Grof este cunoscut în special pentru studiile sale timpurii legate de utilizarea LSD şi efectele acestuia asupra psihicului uman — psihoterapia psihedelică. El a construit un cadru teoretic pentru psihologia pre şi perinatală, precum şi pentru psihologia transpersonală. După interzicerea folosirii LSD, la sfârşitul anilor 1960, Grof a descoperit că multe dintre aceste stări de spirit puteau fi explorate şi în absenţa drogurilor, cu ajutorul anumitor tehnici de respiraţie, într-un mediu propice. El continuă şi astăzi aceste cercetări, sub denumirea de „respiraţie holotropică".
Printre cele mai cunoscute lucrări publicate de Stanislav Grof de-a lungul timpului, se numără:
Cand imposibilul devine posibil (2008), Psihologia viitorului (2007), Calatoria Ultima, Realms Of The Human Unconscious: Observations From LSD Research (1975), LSD Psychotherapy (1980), The Holotropic Mind: The Three Levels Of Human Consciousness And How They Shape Our Lives (1992) (împreună cu Hal Zina Bennet).”
SURSA: STANISLAV GROF - Dincolo De Ratiune
http://fymaaa.blogspot.ro/
Descoperire misterioasa in Triunghiul Bermudelor
Oamenii de stiinta ce efectuau cercetari in zona Triunghiului Bermudelor sustin ca au descoperit o piramida ce se ridica de pe fundul marii si care nu a mai fost descoperita niciodata.
Din primele cercetari reiese faptul ca structura este facuta din sticla sau dintr-un material asemanator sticlei.
Este in intregime neteda si partial translucida.
O structura gigantica, poate mai mare si decat Marea Piramida a lui Keops din Egipt, si initial identificata de catre un doctor in anii 60", a fost verificata independent de catre echipe de scafandri din Franta si America.
Studierea altor structuri ca Piramidele Subacvatice din Japonia, sau Ruinele cum sunt numite, inca ramane un mister.
Diametrul bazei piramidei atinge 300metri, si 200metri inaltime.
Distanta de la baza pana la coltul piramidei este de 100metri deasupra fundului marii.
Unii cercetatori ai Triunghiului au spus de multi ani ca o sursa ciudata de energie exista pe fundul marii in regiunea oceanului unde sunt afectate avioane, nave, si barci...
Un oraş misterios a fost descoperit, de cercetători, în Triunghiul Bermudelor. La 700 de metri sub apele Atlanticului, ciudata aşezare păstrează construcţii uriaşe pe care oamenii de ştiinţă le asociază cu Atlantida.
Patru piramide mari, structuri circulare construite din granit, un sfinx şi monumente gravate. Asta a descoperit un robot subacvatic trimis în misiunea din Triunghiul Bermudelor.
Conducătorii cercetării, inginerul marin Pauline Zalitzki şi soţul său, Paul Weinzweig, au observat construcţiile în anul 2001, când făceau o altă cercetare în zonă. Pentru că ciudatele blocuri de piatră le-au atras atenţia, anul acesta au trimis un robot video subacvatic pentru a se asigura că nu s-au înşelat.
Oraşul de pe fundul oceanului se află la 700 de metri nord de coasta estică a Cubei.
Conform lui Zalitzki, oraşul aparţine perioadei preclasice din istoria Caraibelor şi a Americii Centrale, în care trăiau "civilizaţii avansate".
OZN la vulcanul Popocatepetl din Mexico
Televiziunea de stiri (Televisa) din Mexic a prezentat de curand o filmare cu un OZN in forma de tigara care intra in vulcanul Popocatepetl.
Conform expertilor obiectul ar avea un kilometru lungime si 200 de metri latime.
De subliniat ca in preajma acestui vulcan exista o activitate OZN destul de mare si nu de putine ori au fost surprinse cu camera video si foto. Acest vulcan este monitorizat 24/24 ore de o camera video cu infrarosu.
Activitatea creierului uman în timpul rugăciunii
Într-un clip video din seria “Prin gaura de vierme” narată de Morgan Freeman, doctorul Newberg explică faptul că, pentru a studia efectele meditaţiei şi ale rugăciunii asupra creierului, injectează subiecţilor săi un colorant radioactiv inofensiv în timp ce se află într-o stare profundă de rugăciune sau meditaţie.
Colorantul migrează în părţile creierului unde fluxul sanguin este cel mai puternic, adică în partea cea mai activă a creierului.
Imaginea de mai jos compară activitatea creierului în repaus şi în timp ce subiectul (un preot, prezentat în film) este într-o stare de rugăciune profundă.
Partea roşie indică o activitate mai mare, şi, în acest caz, activitatea crescută se observă în lobii frontali şi zona cerebrală responsabilă cu limbajul. Aceasta este partea creierului care se activează în timpul unei conversaţii, şi doctorul Newberg consideră că, pentru creier, rugăciunea către Dumnezeu este similară cu o stare de comuniune şi comunicare cu cei apropiaţi.
“Când studiem meditaţia budistă în care subiecţii vizualizează ceva, ne-am putea aştepta să vedem o schimbare sau o activitate crescută în partea vizuală a creierului”, a spus doctorul Newberg.
În timp ce observa meditaţia ateilor sau “contemplarea lui Dumnezeu”, doctorul Newberg nu a sesizat nicio activitate cerebrală în lobul frontal, aşa cum s-a întâmplat în cazul persoanelor religioase.
Dr. Newberg concluzionează că toate religiile crează experienţe neurologice, însă, în timp ce Dumnezeu este de neimaginat pentru atei, pentru oamenii credincioşi, Dumnezeu este o prezenţă la fel de reală ca şi lumea fizică.
“Deci, ne ajută să înţelegem că, atunci când oamenii religioşi Îl descriu pe Dumnezeu, ei trăiesc cu adevărat acest tip de experienţă. Această experienţă este reală, inclusiv din punct de vedere neurologic”.
Şi oamenii de ştiinţă din Petersburg au cercetat acest fenomen. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologi e al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg . “Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei”, spune acesta.
Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut – a măsurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a surprins un fenomen neobişnuit – “stingerea” completă a cortexului cerebral.
Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută “trezie uşoară, în rugăciune” şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.
Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de emoţii şi stări negative care ne rămân înrădăcinate în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală, cât şi cea fizică.
Sursa: Financiarul
Interviu cu Alex Collier
Un interviu privat din 1994 a contactului Andromedan, Alex Collier, care spune informaţii tulburătoare despre Agenda Extraterestra si trecutul planetei noastre...
Sunt in total 12 episoade pe care le puteti urmari in linkul din finalul fiecarui clip.
Sunt in total 12 episoade pe care le puteti urmari in linkul din finalul fiecarui clip.
Structura misterioasă pe teritoriul Rusiei...
Un geoglif imens în formă de elen sau cerb a fost descoperit în Rusia, iar oamenii de ştiinţă susţin că el a fost creat cu mult înainte de celebrele Liniile Nazca din Peru.
Structura din piatră, situată în apropiere de lacul Zjuratkul, în munţii Urali, prezintă un bot alungit, patru picioare şi două coarne de cerb. O imagine Google Earth realizată în 2007 arată că desenul prezintă şi un fel de coadă, dar în imaginile din prezent acest aspect este neclar. Excluzând posibila coadă, animalul se întinde pe aproximativ 275 de metri.
Cercetările de teren realizate în această vară au ajutat la prelevarea datelor cu privire la compoziţia şi istoria acestui geoglif, sugerând totodată că el ar fi fost un produs al unei culturi megalitice. Sute de situri megalitice au fost descoperite în regiunea Munţilor Urali , cele mai elaborate structuri fiind situate pe o insulă de apă dulce la 60 de kilometri depărate de noul geoglif descoperit.
Oamenii de ştiinţă au subliniat că structura arhitecturală a geoglifului este complexă. De asemenea, în zona botului şi a copitelor au fost descoperite mici pasaje de trecere. Stilul de prelucrare a pietrei şi tehnologia utilizată pentru construire indică faptul că geogliful a fost creat în eneolitic, în mileniul al patrulea sau al treilea înainte de Hristos. Dacă aceste calcule sunt corecte, atunci, geogliful de pe teritoriul Rusiei este mult mai vechi decât cele de la Nazca, despre care se spune că au fost create în jurul anului 500 î.Hr.
Sursa: Live Science / descopera.ro
Pe urmele unui artefact fascinant
Pe urmele unui artefact fascinant: mecanismul din Antikythera, computerul vechi de două milenii.
O echipă de oameni de ştiinţă din SUA şi Grecia întreprinde o nouă expediţie la locul în care, în anul 1901, a fost descoperit un dispozitiv uimitor: mecanismul din Antikythera, botezat de savanţi "cel mai vechi computer analog din lume".
Mecanismul din Antikythera, un aparat construit din bronz, cu un sistem complex de roţi dinţate, datează din secolul I î.e.n., iar specialiştii cred era folosit ca instrument astronomic - pentru a prevedea mişcările planetelor - şi ca instrument de navigaţie. El a fost descoperit în anul 1901 în epava unei corăbii antice, despre care se crede că a fost scufundată de o furtună. Au fost recuperate peste 80 de fragmente din mecanism, datoriă cărora au putut fi construite modele reconstituite ale acestuia. Fragmentele de artefact, împreună cu o astfel de reconstiituire, sunt expuse la Muzeul Naţional Arheologic din Atena.
În literatura antică sunt descrise mai multe mecanisme complexe de acest gen, dar cel de la Antikythera este singurul care a fost găsit până acum.
Mecanismul a suscitat un interes extraordinar printre arheologi şi este şi azi un fascinant obiect de studiu, de vreme ce se pare că omenirea n-a mai construit ulterior ceva comparabil, în ceea ce priveşte complexitatea, timp de cel puţin un mileniu.
Însă arheologii cred că, dacă în lumea antică a putut fi construit un asemenea instrument, e posibil să descopere şi alte artefacte de acest gen, astfel încât au întreprins o nouă expediţie în Antikythera - o mică insulă grecească, situată între Creta şi Peloponez - pentru a căuta noi vestigii în epava în care, în 1901, a fost descoperit uimitorul mecanism.
Specialiştii afirmă că locul nu a fost niciodată cercetat complet şi speră astfel să aibă parte de noi descoperiri.
Vasul pe care a fost găsit mecanismul transporta o încărcătură de valoare considerabilă; au fost recuperate, între altele, numeroase statui şi figurine de marmură şi bronz. Specialiştii cred că o astfel de corabie ar fi avut alături nave de escortă, astfel încât ar putea exista în jur şi alte epave care să furnizeze descoperiri interesante.
Sursa: The Register / descopera.ro
Curiosity a detectat un "obiect strălucitor" pe Marte
Roverul Curiosity a găsit "un obiect strălucitor" pe solul planetei Marte. Potrivit experţilor NASA, citaţi de AFP, obiectul descoperit ar putea fi o piesă a roverului care s-a spart.
"Echipa care se ocupă de Curiosity a decis să nu utilizeze braţul robotizat, luni, după ce a detectat prezenţa unui obiect strălucitor pe sol, care ar putea fi o piesă a robotului", a anunţat NASA.
"Curiosity este pe cale de a realiza alte fotografii ale obiectului pentru a ajuta echipa să identifice şi să evalueze impactul său eventual asupra activităţilor" robotului, au adăugat experţii NASA.
La sfârşitul săptămânii trecute, Curiosity s-a oprit pe o zonă cu nisip pentru a preleva mostre de sol în vederea curăţării şi testării materialului său de colectare geologică.
Robotul a descoperit, în septembrie, pe solul marţian, pietre ce provin din albia unui fost pârâu.
Curiosity este prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, fiind de asemenea şi cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.
Descoperire impresionanta in Lacul de acumulare de la Bicaz!
In timpul unor antrenamente de scufundari, salvamontistii din Neamt au gasit la o adincime de 30 de metri urmele unei civilizatii care ar putea insemna mult pentru istoria locurilor. Zeci de pietre de mormint, bucati de cruci si fundatiile unor cladiri cu insemne stravechi zac pe fundul apei, fara ca nimeni sa nu le fi cercetat vreodata.
Marea dintre munti, asa cum este denumit lacul de acumulare Izvorul Muntelui, s-a nascut in 1959, odata cu finalizarea barajului de la Bicaz. Localnicii de atunci, care locuisera pe teritoriul acoperit de ape, au fost nevoiti sa se refugieze in zone mai inalte. Cei mai batrini isi amintesc cum, cu doar un an inainte de inaugurarea Barajului Bicaz, preotii din satele comunei Hangu si-au sfatuit enoriasii, la slujba de duminica, sa nu-si lase mortii prada apelor. Conform planurilor proiectantilor lacului de acumulare, doua cimitire urmau sa fie definitiv ingropate sub luciul marii dintre munti. Groparilor le-a luat aproape un an sa sape cateva sute de morminte pentru a recupera cosciugele pe care localnicii le-au carat, in spinare ori cu caruta, in noul cimitir din Dealul Chiritenilor. Nu au fost lasate in urma nici ramasitele strajuite de cruci pe care nu se mai puteau citi nume. Credinciosii au adunat in cutii de lemn cranii si oase fara identitate, pentru a le reda odihna vesnica intr-o groapa comuna, la capatul Drumului Mortilor.
Ramine de vazut daca descoperirea intimplatoare a salvamontistilor din Neamt va interesa pe cineva atit pentru dezgroparea adevarurilor istorice, cit si, de ce nu, pentru promovarea turismului in zona.
Experimente radioactive in SUA...
Dezvăluiri şocante: armata SUA a dispersat, în secret, substanţe radioactive deasupra unui oraş american.
Un cercetător american a studiat timp de mai mulţi ani documente declasificate pentru a dezvălui o întâmplare şocantă: armata SUA a efectuat experimente ultra-secrete pe cetăţenii americani din oraşul St. Louis, Missouri, expunându-i pe aceştia la compuşi radioactivi în timpul Războiului Rece.
Multă vreme autorităţile au afirmat că guvernul SUA a aruncat substanţe „inofensive” pe cetăţenii din St. Louis, însă Lisa Martino-Taylor, profesor de sociologie în cadrul St. Louis Community College, a descoperit că spray-ul conţinea un aditiv radioactiv.
Profesorul a acumulat mii de documente şi fotografii ce atestă că populaţia săracă şi minorităţile din St. Louis au fost victimele acestui spray radioactiv, fără a li se spune despre acţiunea armatei americane.
„Experimentul a fost ţinut secret dintr-un motiv foarte bun: nu au găsit voluntari care să spună «sigur, vreau să respir sulfurat de zinc şi cadmiu cu particule radioactive”, a explicat profesorul Martino-Taylor pentru televiziunea KSDK.
Profesorul a dedicat ani buni pentru a obţine documentele declasificate ce atestă că populaţia din St. Louis a jucat rolul de cobai. În urma eforturilor sale, profesorul a descoperit fotografii care arată cum particulele radioactive au fost distribuite în St. Louis în anii 1953, 1954 şi în perioada 1963-1965.
În Corpus Christi, chimicalele au fost aruncate din avioane deasupra unei mari părţi a oraşului. În St. Louis, armata a montat aspersoare chimice pe clădiri, şcoli şi blocuri de locuinţe şi a folosit totodată unităţi mobile.
În ciuda faptului că experimentul a fost efectuat pe scară largă, autorităţile locale nu au fost informate despre natura acestuia. Armata SUA a anunţat populaţia din St. Louis că experimentul are ca scop elaborarea unor „perdele de fum” care să protejeze oraşele de un potenţial atac al Uniunii Sovietice.
„Este şocant să vezi acest nivel de duplicitate şi de falsitate. În mod evident, au depus un efort masiv pentru a păcăli oamenii”, afirmă profesorul Martino-Taylor.
Profesorul a acumulat sute de pagini care atestă existenţa experimentului, punând la dispoziţia publicului aceste documente declasificate.
Cercetarea arată că, în cea mai mare parte, chimicalele radioactive au fost aruncate peste complexul de locuinţe Pruitt-Igoe, unde trăiau 10.000 de persoane cu venituri scăzute. Peste 70% din rezidenţi erau copii cu vârste mai mici de 12 ani.
Profesorul Martino-Taylor a devenit interesat de subiect după ce au auzit din mai multe surse că incidenţa cancerului în acea zonă era mult mai mare decât în alte părţi.
„Acest experiment a încălcat toate normele etice ale medicinei, toate tratatele internaţionale şi chiar politica armatei SUA de la acea vreme”, afirmă Martino-Taylor.
Cercetările mai vechi ce au studiat acest experiment au fost respinse de oficialii Armatei SUA, care au continuat să susţină că substanţele nu reprezentau o ameninţare la adresa sănătăţii.
Documentele descoperite de profesorul Martino-Taylor arată că substanţa era amestecată cu particule radioactive, produse de o companie care nu mai există astăzi, denumită US Radium.
„Compania US Radium e cunoscută pentru faptul că s-a arătat în instanţă că vopselurile produse în fabrica sa conţineau particule radioactive ce au dus la moartea mai multor femei care le-au folosit”, afirmă profesorul Martino-Taylor.
Studiul arată că unul dintre compuşii folosiţi de armata SUA în experimentul efectuat în St. Louis era FP2266, cunoscut şi sub numele de „Radium 226”. Aceeaşi substanţă a provocat moartea a mai multor angajaţi ai companiei producătoare.
Acum, armata SUA a admis că a adăugat o substanţă fluorescentă compusului „inofensiv”, însă datele referitoare la radioactivitatea substanţei rămân clasificate.
În 1972, guvernul SUA a comandat distrugerea complexului de locuinţe Pruitt-Igoe, fiind neclar dacă autorităţile au investigat pe termen lung starea de sănătate a persoanelor pe care a fost efectuat experimentul.
Acum, în urma noilor dezvăluiri, politicienii din Missouri se declară şocaţi şi au cerut armatei SUA să ofere amănunte despre aceste teste.
Senatorul Roy Blunt afirmă că dezvăluirile sunt „absolut şocante”, iar senatoarea Claire McCaskill a scris armatei, afirmând că „împărtăşesc şi înţeleg îngrijorarea comunităţilor din St. Louis expuse la aceste teste”.
„Este absolut şocantă ideea că mii de locuitori din Missouri au fost expuşi fără să vrea la materiale dăunătoare pentru a fi testat efectul lor asupra sănătăţii. Nu este de mirare că aceşti oameni şi familiile lor cer guvernului să ofere răspunsuri”, a declarat senatorul Blunt.
Surse: Daily Mail, KSDK, Lisa Martino-Taylor, descopera.ro
Un cercetător american a studiat timp de mai mulţi ani documente declasificate pentru a dezvălui o întâmplare şocantă: armata SUA a efectuat experimente ultra-secrete pe cetăţenii americani din oraşul St. Louis, Missouri, expunându-i pe aceştia la compuşi radioactivi în timpul Războiului Rece.
Multă vreme autorităţile au afirmat că guvernul SUA a aruncat substanţe „inofensive” pe cetăţenii din St. Louis, însă Lisa Martino-Taylor, profesor de sociologie în cadrul St. Louis Community College, a descoperit că spray-ul conţinea un aditiv radioactiv.
Profesorul a acumulat mii de documente şi fotografii ce atestă că populaţia săracă şi minorităţile din St. Louis au fost victimele acestui spray radioactiv, fără a li se spune despre acţiunea armatei americane.
„Experimentul a fost ţinut secret dintr-un motiv foarte bun: nu au găsit voluntari care să spună «sigur, vreau să respir sulfurat de zinc şi cadmiu cu particule radioactive”, a explicat profesorul Martino-Taylor pentru televiziunea KSDK.
Profesorul a dedicat ani buni pentru a obţine documentele declasificate ce atestă că populaţia din St. Louis a jucat rolul de cobai. În urma eforturilor sale, profesorul a descoperit fotografii care arată cum particulele radioactive au fost distribuite în St. Louis în anii 1953, 1954 şi în perioada 1963-1965.
În Corpus Christi, chimicalele au fost aruncate din avioane deasupra unei mari părţi a oraşului. În St. Louis, armata a montat aspersoare chimice pe clădiri, şcoli şi blocuri de locuinţe şi a folosit totodată unităţi mobile.
În ciuda faptului că experimentul a fost efectuat pe scară largă, autorităţile locale nu au fost informate despre natura acestuia. Armata SUA a anunţat populaţia din St. Louis că experimentul are ca scop elaborarea unor „perdele de fum” care să protejeze oraşele de un potenţial atac al Uniunii Sovietice.
„Este şocant să vezi acest nivel de duplicitate şi de falsitate. În mod evident, au depus un efort masiv pentru a păcăli oamenii”, afirmă profesorul Martino-Taylor.
Profesorul a acumulat sute de pagini care atestă existenţa experimentului, punând la dispoziţia publicului aceste documente declasificate.
Cercetarea arată că, în cea mai mare parte, chimicalele radioactive au fost aruncate peste complexul de locuinţe Pruitt-Igoe, unde trăiau 10.000 de persoane cu venituri scăzute. Peste 70% din rezidenţi erau copii cu vârste mai mici de 12 ani.
Profesorul Martino-Taylor a devenit interesat de subiect după ce au auzit din mai multe surse că incidenţa cancerului în acea zonă era mult mai mare decât în alte părţi.
„Acest experiment a încălcat toate normele etice ale medicinei, toate tratatele internaţionale şi chiar politica armatei SUA de la acea vreme”, afirmă Martino-Taylor.
Cercetările mai vechi ce au studiat acest experiment au fost respinse de oficialii Armatei SUA, care au continuat să susţină că substanţele nu reprezentau o ameninţare la adresa sănătăţii.
Documentele descoperite de profesorul Martino-Taylor arată că substanţa era amestecată cu particule radioactive, produse de o companie care nu mai există astăzi, denumită US Radium.
„Compania US Radium e cunoscută pentru faptul că s-a arătat în instanţă că vopselurile produse în fabrica sa conţineau particule radioactive ce au dus la moartea mai multor femei care le-au folosit”, afirmă profesorul Martino-Taylor.
Studiul arată că unul dintre compuşii folosiţi de armata SUA în experimentul efectuat în St. Louis era FP2266, cunoscut şi sub numele de „Radium 226”. Aceeaşi substanţă a provocat moartea a mai multor angajaţi ai companiei producătoare.
Acum, armata SUA a admis că a adăugat o substanţă fluorescentă compusului „inofensiv”, însă datele referitoare la radioactivitatea substanţei rămân clasificate.
În 1972, guvernul SUA a comandat distrugerea complexului de locuinţe Pruitt-Igoe, fiind neclar dacă autorităţile au investigat pe termen lung starea de sănătate a persoanelor pe care a fost efectuat experimentul.
Acum, în urma noilor dezvăluiri, politicienii din Missouri se declară şocaţi şi au cerut armatei SUA să ofere amănunte despre aceste teste.
Senatorul Roy Blunt afirmă că dezvăluirile sunt „absolut şocante”, iar senatoarea Claire McCaskill a scris armatei, afirmând că „împărtăşesc şi înţeleg îngrijorarea comunităţilor din St. Louis expuse la aceste teste”.
„Este absolut şocantă ideea că mii de locuitori din Missouri au fost expuşi fără să vrea la materiale dăunătoare pentru a fi testat efectul lor asupra sănătăţii. Nu este de mirare că aceşti oameni şi familiile lor cer guvernului să ofere răspunsuri”, a declarat senatorul Blunt.
Surse: Daily Mail, KSDK, Lisa Martino-Taylor, descopera.ro
A existat viaţă pe Marte!?
Roverul marţian a transmis imagini ce indică faptul că pe planetă ar fi existat cândva cursuri de apă cu adâcimea de peste un metru.
Curiosity a descoperit pe Planeta Roşie forme de relief ce par să fie albii secate ale unor foste râuri; ipoteza este susţinută de prezenţa pietricelelor rotunjite, ce par să fi fost modelate astfel de ape.
Nu chiar o surpriză absolută, căci oamenii de ştiinţă bănuiau că pe Marte ar fi existat cândva apă, acesta fiind motivul pentru care au ales Craterul Gale ca loc pentru amartizarea lui Curiosity: fotografiile realizate din spaţiu sugerau că aici existase apă.
În schimb, nu s-au descoperit până acum urme de materie organică.
La ora actuală, Marte e o planetă deşertică, rece, dar conform studiilor geologice e posibil să fi fost, cândva, mai caldă şi mai umedă.
Cele mai recente imagini transmise de Curiosity susţin acestă ipoteză. Pietrele fotografiate, cu forme rotunjite, amintesc de prundişul de râu, iar mărimea lor (unele sunt cât o minge de golf) arată că nu ar fi putut fi transportate de vânt, astfel încât ipoteza existenţei, în trecut, a apelor curgătoare devine tot mai plauzibilă.
Destinaţia finală a lui Curiosity este Muntele Sharp, care se înalţă în centrul Craterului Gale şi unde - speră oamenii de ştiinţă - există şanse ca roverul să descopere urme de materie organică, un element esenţial pentru a fundamenta teoria existenţei pe Marte, în trecut, a unor forme de viaţă.
Sursa: Mail Online / descopera.ro
SECRETUL de la Rosia Montana
SECRETUL de la Rosia Montana, pastrat timp de 36 de ani! Marturia unui miner care a fost acolo "Era urias! Sigur NU ERA OM"
In februarie 2012, o echipa de geologi a facut sapaturi la Rosia Montana, in una dintre galeriile descoperite de agatarsi, acum 5500 de ani. Au gasit aici o bucata uriasa din piatra, cu o compozitie de 15% praf de granit, 30% wolfram si 55% pulbere de aur.
*Agatarsi au fost stramosii dacilor si au locuit in spatiul in care se afla acum Romania. Herodot a fost primul care a relatat despre acest popor enigmatic, format din oameni foarte luxosi, care se tatuau si purtau bijuterii din aur.
Lespedea care este perfect slefuita avea o lungime de 12 metri, o latime de 6 metri si o inaltime de 3 metri, cantarind cu aproximatie 1700 de tone, cu 100 de tone mai mult decat a fost estimata “piatra femeii insarcinate” respectiv lespedea descoperita la Baalbek, numai aurul continut in ea reprezentand cca. 900 de tone, de aproape trei sute de ori mai mult decat s-ar fi putut obtine prin reciclarea integrala timp de 20 de ani, a haldelor de steril depozitat de milenii la Rosia Montana in urma exploatarilor aurifere, si de 150 de ori mai mult decat tot aurul extras de la suprafata si din toate galeriile de agatarsi pentru daci, apoi de romani, apoi de austroungari si de romani la un loc.
Rosia Montana, pazita de giganti!
Ceea ce socheaza si mai tare este locul unde a fost facuta aceasta uluitoare descoperire. Lespedea a fost gasita in Galeria Hiperboreana, aflata pe Valea Cornei, sub satul Corna de la Rosia Montana. Acest loc a fost cercetat in urma cu 36 de ani iar datorita uluitoarelor descoperi arheologice si antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost inchisa si apoi sigilata la comanda Securitatii.
Minerii care au fost chemati sa sape in aceasta galerie au murit. Doar 4 oameni au mai ramas in viata. Unul dintre ei, Ion Mois, povesteste despre acea noapte pe care nu o va putea uita niciodata.
"Am gasit un os urias. Nu mai vazusem asa ceva"
„Poate ca nu trebuia sa zic nimic, ca doara am jurat la comunisti, dar eu ma trag de fel din Albac, chiar din neamul de moti al lui Avram Iancu, asa ca nu pot sa tac. Uite cum a fost: in iarna lu’ 76, am fost chemat de inginerul sef si am primit dispozitie sa redeschid, sa consolidez si sa electrific vechea galeria 13, ramasa inchisa inca de pe vremea austroungarilor, urmand ca dupa consolidare sa vina doi tovarasi geologi sa prospecteze. Galeria era veche, ramasa asa neexploata inca de pe vremea agatarsilor, care la vremea aceea scoteau din ea si prelucrau aurul si argintul pentru daci, iar filonul fusese epuizat cu multe secole inainte sa ajunga romanii stapani pe minele de aur, sau Alburnus Maior cum le placea lor sa le spuna. E drept ca se vad urme de cautare si din partea romanilor, dar este limpede ca ei s-au lamurit foarte repede si ca au abandonat. Lucrarile de consolidare si electrificare au durat aproape pana in vara lui 76 si am avut niste probleme cu golirea de apa a unei parti a galeriei care se inundase. Atat valvele din mina cat si electrovalvele de la pompe ne-au fost de mare ajutor.
Tot atunci am gasit si un os spalat de ape, asa de mare, cum nu ne mai fusese dat sa vad niciodata. Nici ortacii mei nu mai vazusera. Dupa ce l-am aratat directorului minei acesta l-a predat securistului Intreprinderii Miniere de Stat Rosia Montana, iar pe noi ne-a anchetat Procuratura vreo patru zile. Ca unde era osul cand l-am gasit? Ca in ce pozitie? Ca cine a mai fost cu noi in mina? Ca cine mai stie de existenta lui? Cati am intrat si cati am iesit din sut in ziua aia? Ma rog, tot felul de intrebari aiuritoare ca sa ne sperie si sa ne faca sa tacem. Am tacut cu totii evident iar dupa ce ne-a pus sa semnam declaratiile, ne-au trimis inapoi in galerie. Acasa n-am suflat o vorba. Mi-era frica pentru ai mei.
"Un schelet urias de 10 metri"
Atunci cand treaba noastra a fost terminata au intrat in mina doi oameni de la Bucuresti din care unul sigur era geolog. Ce au lucrat ei acolo nu stiu, dar asaaa... ca la vreo saptamana, s-a prezentat un al treilea, unul foarte tanar, cu o cicatrice la ochiul stang, care a zis ca e arheolog. La doua zile dupa el au venit o echipa intreaga de civili daar si cativa arheologi cu niste echipamente cam ciudate, impreuna cu un echipaj de Militie care a blocat accesul la galeria 13 si a inceput sa ne controleze noua legitimatiile la poarta. Dupa inca vreo luna jumate am fost chemati din nou, eu si ortacii mei, cei care ne-am ocupat de consolidari si care deja semnasem declaratiile, sa caram sterilul din fundul galeriei 13 si sa-l scoatem cu vagonetele afara din mina.
Atunci am vazut grozavia. Arheologii scosesera la iveala din stanca un schelet urias, cam de 10 metri lungime, care zacea pe o parte cu picioarele stranse. Osul pe care il gasisem eu era legat cu o funda rosie si de-abia atunci am vazut ca era de fapt o vertebra. Mama da’ ce mai vertebra! Civilii se foiau de colo-colo! Unii isi notau cate ceva din ce ziceau arheologii, altii faceau poze cu blitzul. Ziceau ceva de unu Densusianu, apoi ceva de hiperboreeni, apoi unul sare cu gura mare ca sa-si vada ala cu Densusianu de treaba, ca Densusianu era avocat, nu istoric, apoi a dat-o cu partidu si cu securitatea.
"Scheletul asta pleaca la Moscova!"
Altul, si asta era arheologu cel tanar, ca l-am recunoscut dupa cicatrice, a scapat una cum ca scheletu ala era de hiperborean si ca ar putea fi chiar stramosul nostru! „ Nu se poate tavarisce! Ce hiperborean visezi!” - a racnit la el unul gras in haine de piele si cu accent rusesc! - „Omul se trage din maimuta! Unde ai mai pomenit tu maimuta de 10 metri? Gata! Ce s-o mai lungim!? Scheletul asta pleaca la Moscova!... Ia luati-l pa reactionaru’ asta d-aici! Bistro, bistro!” Atunci ne-a cuprins groaza pe toti. Doi gealati au sarit pe el, l-au legat si l-au tarat afara din mina. „Ia hai! Strangeti, impachetati in lazi si duceti totul la gara! Si daca mai sufla vreunul vreo vorba v-arunc kaghebeu-n ceafa! ” Tot pe noi a cazut magareata cu stransul si cu caratul.
S-a facut dimineata cand am terminat de impachetat, de carat si de urcat lazile in tren. Dar nici pe noi nu ne-au lasat sa mai mergem acasa. Ne-au suit in doua dube fara geamuri si ne-au dus undeva. Unde?, nu stiu.... Dar stiu ca am mancat bataie vreo saptamana incheiata si ca m-au pus sa semnez ca n-am vazut si ca nu cunosc nimic, ca am un unchi legionar care e bandit si impusca securisti prin munti si mi-au zis ca daca suflu vreo vorba imi salta nevasta si copiii iar pe mine ma baga in puscarie. Am semnat si am tacut, ce era sa fac...!? Nici cu ortacii mei pe care i-am intalnit din nou la mina nu am mai vorbit despre asta.
Ceva de bine totusi mi s-a intamplat dupa aceea. La o saptamana dupa ce m-am intors la mina, unul de-l aveam mereu coada dupa mine cand intram si ieseam din sut, a venit la birt si s-a asezat la masa mea. Cinstit sa fiu cand l-am vazut mi-a inghetat sangele in vine. „Uite Ioane, - mi-a zis -, si eu sunt mot ca si tine. Si tot ca si la tine, neam de neamul meu au fost baiesi la Rosia Montana. Am fost acolo cand s-a descoperit scheletul uriasului. Acum e la Moscova. Eu ca si tine am fost martor. Ia plicul asta si pastreaza-l ca pe ochii din cap. Inauntru ai poza. Sa stii de la mine ca acolo in galerie se afla scheletul unui dac hiperborean, stramos de-al nostru. Pastreaza poza si arat-o nepotilor tai. Eu nu stiu daca scap pentru ca am fost iradiat. Pe voi v-au speriat bine, dar pe noi astia din securitate care nu ne speriem asa de usor, de noi se descotorosesc altfel. Nu te cunosc, nu ma cunosti. Nu ti-am dat nimic! Ai priceput?” „Da, am priceput!”. S-a ridicat si a iesit repede pe usa. Doar doua zile l-am mai vazut cum pasea ca o umbra in urma mea, apoi nu l-am mai vazut niciodata . Dar mai am in schimb poza cu hiperboreanul de la el”.
O descoperire asemanatoare a fost facuta si in Grecia, iar ramasitele gasite au disparut la fel de repede.
Sursa: Facebook / sport.ro
In februarie 2012, o echipa de geologi a facut sapaturi la Rosia Montana, in una dintre galeriile descoperite de agatarsi, acum 5500 de ani. Au gasit aici o bucata uriasa din piatra, cu o compozitie de 15% praf de granit, 30% wolfram si 55% pulbere de aur.
*Agatarsi au fost stramosii dacilor si au locuit in spatiul in care se afla acum Romania. Herodot a fost primul care a relatat despre acest popor enigmatic, format din oameni foarte luxosi, care se tatuau si purtau bijuterii din aur.
Lespedea care este perfect slefuita avea o lungime de 12 metri, o latime de 6 metri si o inaltime de 3 metri, cantarind cu aproximatie 1700 de tone, cu 100 de tone mai mult decat a fost estimata “piatra femeii insarcinate” respectiv lespedea descoperita la Baalbek, numai aurul continut in ea reprezentand cca. 900 de tone, de aproape trei sute de ori mai mult decat s-ar fi putut obtine prin reciclarea integrala timp de 20 de ani, a haldelor de steril depozitat de milenii la Rosia Montana in urma exploatarilor aurifere, si de 150 de ori mai mult decat tot aurul extras de la suprafata si din toate galeriile de agatarsi pentru daci, apoi de romani, apoi de austroungari si de romani la un loc.
Rosia Montana, pazita de giganti!
Ceea ce socheaza si mai tare este locul unde a fost facuta aceasta uluitoare descoperire. Lespedea a fost gasita in Galeria Hiperboreana, aflata pe Valea Cornei, sub satul Corna de la Rosia Montana. Acest loc a fost cercetat in urma cu 36 de ani iar datorita uluitoarelor descoperi arheologice si antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost inchisa si apoi sigilata la comanda Securitatii.
Minerii care au fost chemati sa sape in aceasta galerie au murit. Doar 4 oameni au mai ramas in viata. Unul dintre ei, Ion Mois, povesteste despre acea noapte pe care nu o va putea uita niciodata.
"Am gasit un os urias. Nu mai vazusem asa ceva"
„Poate ca nu trebuia sa zic nimic, ca doara am jurat la comunisti, dar eu ma trag de fel din Albac, chiar din neamul de moti al lui Avram Iancu, asa ca nu pot sa tac. Uite cum a fost: in iarna lu’ 76, am fost chemat de inginerul sef si am primit dispozitie sa redeschid, sa consolidez si sa electrific vechea galeria 13, ramasa inchisa inca de pe vremea austroungarilor, urmand ca dupa consolidare sa vina doi tovarasi geologi sa prospecteze. Galeria era veche, ramasa asa neexploata inca de pe vremea agatarsilor, care la vremea aceea scoteau din ea si prelucrau aurul si argintul pentru daci, iar filonul fusese epuizat cu multe secole inainte sa ajunga romanii stapani pe minele de aur, sau Alburnus Maior cum le placea lor sa le spuna. E drept ca se vad urme de cautare si din partea romanilor, dar este limpede ca ei s-au lamurit foarte repede si ca au abandonat. Lucrarile de consolidare si electrificare au durat aproape pana in vara lui 76 si am avut niste probleme cu golirea de apa a unei parti a galeriei care se inundase. Atat valvele din mina cat si electrovalvele de la pompe ne-au fost de mare ajutor.
Tot atunci am gasit si un os spalat de ape, asa de mare, cum nu ne mai fusese dat sa vad niciodata. Nici ortacii mei nu mai vazusera. Dupa ce l-am aratat directorului minei acesta l-a predat securistului Intreprinderii Miniere de Stat Rosia Montana, iar pe noi ne-a anchetat Procuratura vreo patru zile. Ca unde era osul cand l-am gasit? Ca in ce pozitie? Ca cine a mai fost cu noi in mina? Ca cine mai stie de existenta lui? Cati am intrat si cati am iesit din sut in ziua aia? Ma rog, tot felul de intrebari aiuritoare ca sa ne sperie si sa ne faca sa tacem. Am tacut cu totii evident iar dupa ce ne-a pus sa semnam declaratiile, ne-au trimis inapoi in galerie. Acasa n-am suflat o vorba. Mi-era frica pentru ai mei.
"Un schelet urias de 10 metri"
Atunci cand treaba noastra a fost terminata au intrat in mina doi oameni de la Bucuresti din care unul sigur era geolog. Ce au lucrat ei acolo nu stiu, dar asaaa... ca la vreo saptamana, s-a prezentat un al treilea, unul foarte tanar, cu o cicatrice la ochiul stang, care a zis ca e arheolog. La doua zile dupa el au venit o echipa intreaga de civili daar si cativa arheologi cu niste echipamente cam ciudate, impreuna cu un echipaj de Militie care a blocat accesul la galeria 13 si a inceput sa ne controleze noua legitimatiile la poarta. Dupa inca vreo luna jumate am fost chemati din nou, eu si ortacii mei, cei care ne-am ocupat de consolidari si care deja semnasem declaratiile, sa caram sterilul din fundul galeriei 13 si sa-l scoatem cu vagonetele afara din mina.
Atunci am vazut grozavia. Arheologii scosesera la iveala din stanca un schelet urias, cam de 10 metri lungime, care zacea pe o parte cu picioarele stranse. Osul pe care il gasisem eu era legat cu o funda rosie si de-abia atunci am vazut ca era de fapt o vertebra. Mama da’ ce mai vertebra! Civilii se foiau de colo-colo! Unii isi notau cate ceva din ce ziceau arheologii, altii faceau poze cu blitzul. Ziceau ceva de unu Densusianu, apoi ceva de hiperboreeni, apoi unul sare cu gura mare ca sa-si vada ala cu Densusianu de treaba, ca Densusianu era avocat, nu istoric, apoi a dat-o cu partidu si cu securitatea.
"Scheletul asta pleaca la Moscova!"
Altul, si asta era arheologu cel tanar, ca l-am recunoscut dupa cicatrice, a scapat una cum ca scheletu ala era de hiperborean si ca ar putea fi chiar stramosul nostru! „ Nu se poate tavarisce! Ce hiperborean visezi!” - a racnit la el unul gras in haine de piele si cu accent rusesc! - „Omul se trage din maimuta! Unde ai mai pomenit tu maimuta de 10 metri? Gata! Ce s-o mai lungim!? Scheletul asta pleaca la Moscova!... Ia luati-l pa reactionaru’ asta d-aici! Bistro, bistro!” Atunci ne-a cuprins groaza pe toti. Doi gealati au sarit pe el, l-au legat si l-au tarat afara din mina. „Ia hai! Strangeti, impachetati in lazi si duceti totul la gara! Si daca mai sufla vreunul vreo vorba v-arunc kaghebeu-n ceafa! ” Tot pe noi a cazut magareata cu stransul si cu caratul.
S-a facut dimineata cand am terminat de impachetat, de carat si de urcat lazile in tren. Dar nici pe noi nu ne-au lasat sa mai mergem acasa. Ne-au suit in doua dube fara geamuri si ne-au dus undeva. Unde?, nu stiu.... Dar stiu ca am mancat bataie vreo saptamana incheiata si ca m-au pus sa semnez ca n-am vazut si ca nu cunosc nimic, ca am un unchi legionar care e bandit si impusca securisti prin munti si mi-au zis ca daca suflu vreo vorba imi salta nevasta si copiii iar pe mine ma baga in puscarie. Am semnat si am tacut, ce era sa fac...!? Nici cu ortacii mei pe care i-am intalnit din nou la mina nu am mai vorbit despre asta.
Ceva de bine totusi mi s-a intamplat dupa aceea. La o saptamana dupa ce m-am intors la mina, unul de-l aveam mereu coada dupa mine cand intram si ieseam din sut, a venit la birt si s-a asezat la masa mea. Cinstit sa fiu cand l-am vazut mi-a inghetat sangele in vine. „Uite Ioane, - mi-a zis -, si eu sunt mot ca si tine. Si tot ca si la tine, neam de neamul meu au fost baiesi la Rosia Montana. Am fost acolo cand s-a descoperit scheletul uriasului. Acum e la Moscova. Eu ca si tine am fost martor. Ia plicul asta si pastreaza-l ca pe ochii din cap. Inauntru ai poza. Sa stii de la mine ca acolo in galerie se afla scheletul unui dac hiperborean, stramos de-al nostru. Pastreaza poza si arat-o nepotilor tai. Eu nu stiu daca scap pentru ca am fost iradiat. Pe voi v-au speriat bine, dar pe noi astia din securitate care nu ne speriem asa de usor, de noi se descotorosesc altfel. Nu te cunosc, nu ma cunosti. Nu ti-am dat nimic! Ai priceput?” „Da, am priceput!”. S-a ridicat si a iesit repede pe usa. Doar doua zile l-am mai vazut cum pasea ca o umbra in urma mea, apoi nu l-am mai vazut niciodata . Dar mai am in schimb poza cu hiperboreanul de la el”.
O descoperire asemanatoare a fost facuta si in Grecia, iar ramasitele gasite au disparut la fel de repede.
Sursa: Facebook / sport.ro
Poza de pe marte...
Curiosity a trimis de pe Marte prima poză color de rezoluţie înaltă.
NASA a prezentat prima poză color de rezoluţie înaltă pe care roverul Curiosity a trimis-o de pe Marte. În fotografie poate fi văzut Muntele Sharp, în jurul căruia oamenii de ştiinţă îşi vor axa eforturile de găsire a ingredientelor chimice ale vieţii, scrie guardian.co.uk.
Muntele Sharp, înalt de 5.5000 de metri, se ridică din craterul Gale, în care roverul Curiosity a ajuns în noaptea de 5 spre 6 august.
Cercetătorii NASA estimează că roverului Curiosity îi va lua aproximativ un an să ajungă la baza muntelui, aflată la o distanţă de aproximativ 10 kilometri de locul amartizării.
NASA a prezentat prima poză color de rezoluţie înaltă pe care roverul Curiosity a trimis-o de pe Marte. În fotografie poate fi văzut Muntele Sharp, în jurul căruia oamenii de ştiinţă îşi vor axa eforturile de găsire a ingredientelor chimice ale vieţii, scrie guardian.co.uk.
Muntele Sharp, înalt de 5.5000 de metri, se ridică din craterul Gale, în care roverul Curiosity a ajuns în noaptea de 5 spre 6 august.
Cercetătorii NASA estimează că roverului Curiosity îi va lua aproximativ un an să ajungă la baza muntelui, aflată la o distanţă de aproximativ 10 kilometri de locul amartizării.
OZN-uri surprinse cu camera de Curiosity!?
Curiosity a surprins în imagini nişte ciudate lumini mişcătoare pe cerul planetei Marte
Câteva pete luminoase albe, rotunde, care se deplasează prin câmpul imaginilor filmate de robotul de explorare marţian, i-au pus pe jar pe ufologi, care discută acum cu aprindere despre natura acestor „obiecte”. Un expert susţine că este vorba despre defecte de imagine, datorate camerei video cu care au fost realizate filmările; NASA nu a făcut, până în prezent, niciun comentariu.
Punctele rotunde, de culoare mai dechisă, care apar la un moment dat în imagini, au fost cele care au aprins dezbaterea.
Cei pasionaţi de extratereştri s-au grăbit să afirme că e vorba despre nave ale unor civilizaţii nepământene, care ne urmăresc demersurile de explorare a cosmosului.
Un membru al unui grup numit Alien Disclosure UK a studiat imaginile, prelucrându-le prin aplicarea unor filtre, pentru a face mai vizibile ciudatele "apariţii".
Sursa: Mail Online / descopera.ro
Câteva pete luminoase albe, rotunde, care se deplasează prin câmpul imaginilor filmate de robotul de explorare marţian, i-au pus pe jar pe ufologi, care discută acum cu aprindere despre natura acestor „obiecte”. Un expert susţine că este vorba despre defecte de imagine, datorate camerei video cu care au fost realizate filmările; NASA nu a făcut, până în prezent, niciun comentariu.
Punctele rotunde, de culoare mai dechisă, care apar la un moment dat în imagini, au fost cele care au aprins dezbaterea.
Cei pasionaţi de extratereştri s-au grăbit să afirme că e vorba despre nave ale unor civilizaţii nepământene, care ne urmăresc demersurile de explorare a cosmosului.
Un membru al unui grup numit Alien Disclosure UK a studiat imaginile, prelucrându-le prin aplicarea unor filtre, pentru a face mai vizibile ciudatele "apariţii".
Sursa: Mail Online / descopera.ro
Interviul luat de Wynn Free lui Gregg Braden
SCHIMBAREA ARE LOC ACUM
Exista foarte multi indicatori stiintifici, care pot dovedi ca Pamantul si Sistemul Solar trec prin schimbari care nu s-au mai inregistrat anterior, in istoria omenirii. Multi oameni cu abilitati paranormale spun ca ne aflam la inceputul unei schimbari dimensionale, care a inceput sa ne afecteze deja profund vietile. Unii prevad ca, in urmatorul deceniu, vom intra intr-un proces de Inaltare, implinind astfel profetiile lui Iisus.
Gregg Braden este poate cea mai recunoscuta persoana care evalueaza si dezvaluie, in permanenta, fenomene stiintifice, care fac trimitere la aceasta schimbare. El a devenit interesat de acest subiect, din timpul cand inca lucra pentru compania Phillips Petroleum, in anii 1970 si a observat ca magnetismul Pamantului se afla la cel mai scazut nivel din ultimii 2000 de ani si ca avea o rata de scadere foarte rapida.
Cu timpul, Braden a scris o carte „Trezirea la Punctul Zero” - publicata de Editura For You (pe care va recomandam sa o recititi), care aduce dovezi pentru acesti indicatori ai aschimbarilor rapide ale planetei. (Va amintesc ca tocmai a iesit de sub tipar o noua carte de Gregg Braden, Adevar profund.)
In continuare va prezentam interviul luat de Wynn Free, lui Gregg Braden:
Wynn: Este adevarat ca polii magnetici ai Pamantului, in momentul de fata, se afla pe punctul de a se modifica?
Gregg: In Mai-Iunie-Iulie 2002, unele publicatii stiintifice prestigioase spuneau, pentru prima data, ca ne aflam intr-un proces de inversare a polilor.
In anii 1960, geologii erau convinsi ca Pamantul trece periodic prin astfel de inversari. Acestia si-au dat seama despre asta, analizand mostre de pamant, gheata si fosile, precum si particule magnetizate ce se gaseau intr-o anumita pozitie, in rocile de pe Pamant. Geologii au fost atat de siguri de acest fenomen, incat au facut si o harta a ultimilor patru milioane si jumatate de ani, care demostreaza ca Pamantul a trecut prin 14 astfel de inversari ale Polilor.
La vremea aceea, in 1961 si 1962, oamenii de stiinta credeau ca ultima inversare a polilor a avut loc in timpul ultimei Erei Glaciare, acum 10000-12000 de ani. Ei erau convinsi ca procesul se va repeta, dar abia peste mii de ani, astfel incat nu existau motive serioase de ingrijorare
Dar, prin anii 1990, geologii au continuat sa filtreze si rafineze aceste informatii si au inceput sa afirme ca abia peste o mie de ani, exista probabilitatea ca acest fenomen sa se intample. Apoi, au inceput sa spuna, "Ei, se poate intampla peste o suta de ani". Dar, acum, in urma unor descoperiri recente, din gheata extrasa din Antarctica si Groenlanda, spun ca acest fenomen se poate intampla in mai putin de un deceniu. Dar acum, noi stim ca Polii au inceput deja sa se miste. Traim aceste vremuri, chiar acum. Nu stim exact ce inseamna acest lucru, deoarece chiar daca s-a mai intamplat de 14 ori, in ultimii patru milioane de ani si jumatate, nu au existat niciodata sapte miliarde de oameni pe Pamant.
Wynn: Vrei sa spui ca aceste lucruri sunt cunoscute deja de toata lumea?
Gregg: Da, de catre cei care trebuie sa cunoasca astfel de lucruri. De exemplu, reglementarile aviatice spun ca, in cazul in care polii isi modifica axa cu 5-8 grade, pistele din aeroporturi ar trebui sa fie renumerotate, pentru a fi corelate cu ceea ce vad pilotii. Primul aeroport din SUA, care s-a conformat acestor schimbari, a fost St. Paul din Mineapolis, unde s-au cheltuit foarte multi bani cu renumerotarea pistelor. Dar in lunile mai-iunie-iulie 2002, ziare ca Nature, Science, Scientific American si New Scientist au publicat un articol care sustinea ca ne aflam clar in procesul de inversare a polilor, iar terminalele l-au depistat.
Oamenii de stiinta nu au nicio idee despre care ar putea sa fie impactul asupra retelelor electronice si electromagnetice. Ba chiar mai mult, nu stiu ce va insemna acest lucru pentru sistemul imunitar al oamenilor. Medicina alternativa a aratat ca exista o legatura intre magnetism si sistemul imunitar, putandu-se afirma ca sistemul imunitar e posibil sa fie incifrat in campurile magnetice ale Pamantului.
Stim ca pasarile si animalele migreaza de-a lungul acestor linii de camp magnetic. Asa ca, exista speculatii ca aceste schimbari care au loc in liniile da camp magnetic sunt responsabile de schimbarea comportamentului migrarii pasarilor – schimbari care s-au inregistrat in Asia si America de Nord. Aceste schimbari pot explica si de ce balenele au inceput sa esueze tot mai des. Liniile de navigare, pe care balenele erau obisnuite sa le urmeze, s-au schimbat, si acum le duc inspre plaje. Dupa ce balenele sunt salvate si repuse in apa, ele se aliniaza la aceste noi linii magnetice si, in timp ce le urmeaza, ajung inapoi pe plaja.
Deci, da, este un subiect bine cunoscut acum. Cele mai respectate publicatii stiintifice spun ca suntem deja in cursul procesului de inversare. Si, chiar daca inca nu stim cu exactitate ce inseamna acest lucru, este totusi semnificativ faptul ca a fost luat in considerare de catre literatura de specialitate si nu doar de publicatii pseudo-stiintifice si care fac speculatii.
Wynn: Cand a fost constatat pentru prima data, acest proces de inversare magnetica?
Gregg: Cam in Iunie/Iulie 2002. Oamenii imi trimiteau e-mailuri, in care spuneau ca l-au vazut acest lucru, dandu-mi referinte. Eu insumi am gasit referinte in diferite reviste.
Wynn: Vom putea sa-i supravietuim acestui fenomen, in intregime?
Gregg: Orice raspuns referitor la aceasta intrebare trebuie sa fie pur speculativ, deoarece in istoria omenirii, acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata. Pe de alta parte, exista traditii vechi - ebraice si ale nativilor americani - care sugereaza ca fenomenul de inversare a polilor s-ar fi intamplat cu mult inainte de ultima Era Glaciara, acum 10.000 - 12.000 de ani, dar aceste traditii sugereaza ca un astfel de fenomen ar fi avut loc chiar si acum 3.600 de ani.
Legendele Nativilor (indieni americani) spun despre o zi, acum 3600 de ani, cand Soarele a rasarit de la Vest, "ca de obicei", a stat deasupra cerului aproape intreaga zi si a apus la Est - dar, in ziua urmatoare a rasarit de la Est si a apus la Vest, asa cum se intampla astazi. Traditiile ebraice spun ca acest eveniment s-a intamplat in timpul unei batalii, cand una din parti a primit ajutor ceresc, deoarece Soarele a stat suficient de mult, pana cand lupta s-a terminat in favoarea acestora.
Nu putem sa verificam toate acestea, cu ajutorul rocilor sau fosilelor, deoarece, 3600 de ani este o perioada mult prea scurta pentru ca un astfel de eveniment sa poata fi reflectat acolo. Nu putem decat sa studiem traditiile, legendele si miturile care s-au transmis pe cale scrisa sau orala.
Ceea ce ne spune traditia, este ca, daca un astfel de eveniment ar fi sa aibe loc, oamenii de pe Pamant vor supravietui. Ar fi o zi cu adevarat ciudata de trait, dar, daca vechile legende sunt adevarate, inseamna ca s-a intamplat si oamenii au supravietuit. Oricum, nu cunoastem modul in care le-au fost afectate vietile.
Wynn: Ai vreo idee despre cum ar putea fi influentata constiinta, in urma unei schimbari magnetice ?
Gregg: Se speculeaza ca ar exista o corelare intre constiinta si magnetism. Pentru a putea fi inteleasa o astfel de legatura, ea poate fi comparata cu memoria unui calculator. Campurile magnetice din memorie sunt tinute in locul lor, prin intermediul unei incarcaturi electrice – o incarcatura de infiltrare – in interiorul calculatorului insusi. Cand bateria din calculator se consuma, circuitul dispare si memoria este stearsa. Trebuie sa reincarcam sistemul de operare.
In mod similar, cercetatorii si descendentii populatiei indigene cred ca atunci cand Pamantul va trece prin fenomenul pe care stiinta il numeste "inversare magnetica", va fi de asemenea o schimbare majora si o curatare in constiinta Pamantului. Nu va mai exista nimic care sa tina acele tipare magnetice la locul lor. Prin urmare, cand ne vom trezi dupa schimbare, constiinta va deveni esenta noastra cea mai pura, natura noastra cea mai pura. Amintirea despre toate lucrurile rele, despre toate resentimentele, despre ego si tot ceea ce ne-a facut sa fim invrajbiti unii contra celorlalti, ca indivizi si natiuni, nu va mai face parte din aceasta constiinta, din aceasta retea noua.
Din aceasta perspectiva, multe traditii prezic, simt sau speculeaza ca ne apropiem de timpul a ceea ce ei numesc "Marea Purificare" si ca aceasta curatare se produce la nivelul miezului memoriei constiintei.
Wynn: Deci se poate presupune ca, intr-un fel, memoria noastra este conectata cu acest camp magnetic ?
Gregg: Cred ca da. Cred acest lucru, datorita relatarilor ciudate ale astronautilor care au calatorit in spatiu, in timpul programului Apolo. La iesirea din atmosfera Pamantului si cand se roteau mii de km in jurul Planetei, efectele magnetice ale planetei au fost foarte putin simtite. Astronautii au inceput sa traiasca experiente pentru care nu au fost pregatiti sau antrenati si care erau total de neprevazut.
Cand se aflau in spatiu si se uitau inspre Pamant, au inceput sa aibe tot felul de trairi, simtiri, intuitii, constientizari si stari pe care nu le-au mai avut niciodata pe Pamant. Pentru fiecare dintre ei, acestea au insemnat ceva diferit.
Cam tot asa s-a intamplat cu prieteni de-ai mei care au fost in Vietnam si care s-au schimbat cand s-au intors acasa. Pentru unii, schimbarea a fost atat de dureroasa, incat nu au vrut sa discute niciodata despre ea, iar pentru altii aceasta a insemnat un catalizator in viata lor si vorbeau in permanenta despre asta.
Cred ca exista documente care spun despre acelasi fenomen in privinta unor astronauti care nu au mai fost la fel, cand s-au intors din spatiu. Unii dintre ei nu au stiut ce sa faca cu experienta capatata in spatiu. Unii au devenit dependenti de droguri sau alcool. Altii au considerat ca schimbarea pe care au suferit-o era absolut pozitiva si au transformat-o in proiecte importante
Unul dintre acestia a fost Dr. Edgar Mitchell, care a fondat Organizatia de Stiinte Noetice, in efortul de a valida fenomenul de constiinta umana. Un alt astronaut a plecat in cautarea Arcii lui Noe, pe care a gasit-o ingropata in gheata, pe Mt. Ararat, exact cum spune Biblia. [1]
Wynn: Deci, inseamna ca acesti astronauti, care au parasit campul magnetic al Pamantului, au avut un fel de trezire spirituala ?
Gregg: Cu siguranta ca au trecut printr-un catarsis, cand nu au mai fost influentati de campul magnetic de pe Pamant.
De asemenea, observam ca se intampla un lucru asemanator, atunci cand privim campurile magnetice ale Pamantului. Acestea nu sunt constante de-a lungul intregii suprafete ale Pamantului, iar hartile arata o intensitate variabila a lor, de-a lungul suprafetei Pamantului. Exista locuri in care intensitatea magnetica este foarte mare si locuri unde este foarte scazuta.
Aceste campuri s-au modificat de-a lungul timpului si se poate presupune ca de aceea, populatia a migrat spre locurile unde acestea s-au mutat. E posibil ca ea sa fi urmat conturul acelor campuri magnetice.
Cea ce se intampla este ca in acele locuri unde magnetismul e foarte scazut, unde efectul lui este neglijabil, au loc inovatii si schimbari uluitoare. Acolo unde magnetismul este ridicat, sunt locuri de stagnare, unde, desi se intampla schimbari, ele apar foarte incet.
Daca as veni aici, de pe alta planeta si nu as sti nimic despre oamenii de pe Pamant si daca as cauta un loc in care oportunitatile de schimbare ar fi cele mai mari, as urmarii linia de contur "zero". Daca va uitati pe harti care indica campurile magnetice de pe Pamant, observati ca linia de contur "zero" se gaseste de-a lungul Coastei de Vest a Americii de Nord, de-a lungul Coastei Californiei, pana pe coasta din Alaska. Cu alte cuvinte, magnetismul de-a lungul Coastei de Vest este aproape ZERO!
Cand spunem Coasta de Vest, ne referim la California. Adevarul este ca in California au aparut multe inovatii tehnologice, stiintifice, in moda, finante si arta, deoarece aici exista oportunitatea unei schimbari uluitoare.
In zona de Nord, magnetismul este cel mai ridicat, iar campurile magnetice sunt cele mai dense. Se gaseste acest lucru si in ststele din Sud, acele state care sunt considerate conservatoare. Asta nu inseamna ca aici nu au loc schimbari. Ele dureaza mult mai mult timp pana sa se intample, iar oamenii trebuie sa aiba un motiv foarte serios, inainte de a accepta, de a se misca, schimband ceea ce au facut intotdeauna.
Wynn: Deci, acolo unde magnetismul este mai putin dens, oamenii sunt mai deschisi la schimbari ?
Gregg: Sunt deschisi la schimbari, punct. Asta nu inseamna ca schimbarea este buna, rea, adevarata sau falsa. E important sa clarificam acest lucru. Constiinta oamenilor va determina cum anume va arata acea schimbare.
O sa dau un exemplu ironic. Exista o linie de contur "zero", care trece exact prin Orientul Mijlociu. Ea trece chiar dedesuptul Canalului Suez, pana in Israel, de-a lungul coastei Marii Rosii. Chiar in acea zona este linie de contur "zero". Aceasta inseamna ca acea zona este pregatita pentru schimbari. Dar modul in care se produc schimbarile – fie ca sunt pasnice si constructive sau furioase si destructive – este determinat de constiinta oamenilor care traiesc acolo.
Wynn: Deci nu este buna sau rea, oricare ar fi ea ?
Gregg: Exact. Este pur si simplu, o oportunitate de schimbare. In acelasi timp, zonele cu magnetismul cel mai ridicat, observate pe planeta, se afla de-a lungul fostei URSS, Rusia si Siberia. Stim ca, in aceasta parte a lumii, a existat un sistem bine inradacinat si, cand a venit vorba de schimbare, a durat mult timp si a fost destul de dureros, cu multa suferinta. Dar cand schimbarea a avut loc, a fost un efect in cascada si s-a intamplat aproape peste noapte. Corelatiile sunt foarte interesante intre constiinta umana, oportunitatea pentru inovatie, schimbare si magnetismul lumii noastre. Pamantul are multe zone de schimbari incete si rapide.
Wynn: Cititorii nostrii vor sa stie cum pot sa faca, cel mai bine, fata schimbarilor care vor urma ?
Gregg: Voi fi cat se poate de concis. Cred ca raspunsul la aceasta intrebare se gaseste in vorbele celor care au fost aici, inaintea noastra, vechii esenieni, aflate intr-un text mai vechi de 2500 de ani. Acesta ne reaminteste de relatia noastra cu lumea din jur si spune ca tot ceea ce ne inconjoara nu e nici mai mult nici mai putin, decat oglinda a ceea ce am devenit noi din interior. Asa ca, atunci cand vedem o lume care pare dura, cruda, nechibzuita si care le produce suferinta fratilor si surorilor noastre de peste tot – din aceasta perspectiva, ca lumea este oglinda a ceea ce am devenit ca indivizi, familii, societate si natiune, nu este rau, bun, adevarat sau fals. Este doar o reflexie a cine suntem noi. Conditia de pe Planeta este un mecanism de feedback.
Deci, daca vrem sa vedem schimbare in lumea noastra, trebuie ca noi sa devenim acea schimbare, in viata noastra de zi cu zi. Daca vrem sa vedem pace, toleranta, compasiune si iertare, la nivel global, trebuie ca noi sa devenim astfel. La masa, cu familia, in scoala.
Trebuie sa cerem ca sa ne intelegem prin pace, compasiune si intelegere. Nu trebuie ca un lucru sa fie prea plictisitor. El poate fi amuzant, dar nu trebuie sa fie dur, nepoliticos sau nemilos. Astfel, in viata de zi cu zi, in fiecare moment din fiecare zi, noi facem o alegere care afirma sau neaga viata din corpul nostru. Intrucat suntem conectati prin aceeasi retea, alegerea individuala pe care o facem se aduna in reactia colectiva fata de viitorul nostru. Daca vrem sa vedem o schimbare la nivel de colectiv, noi insine trebuie sa devenim acea aschimbare, pe plan individual.
Wynn: Stim despre anul 2012, ca este momentul schimbarii globale sau al Inaltarii. Ce credeti ca se va intampla ?
Gregg: Anul 2012 este interesant, deoarece este legat de traditia Mayasa, de cea Egipteana, de unele traditii Crestine si chiar si de Codul din Biblie – care este el insusi, unul foarte controversat.
Eu cred ca aceasta data este una ca oricare alta. Daca ne concentram asupra unei date si ne traim viata, pregatindu-ne pentru schimbarea din acea data, ratam adevarata viata. Din punctul meu de vedere, daca traim fiecare clipa din viata noastra, la capacitate maxima, ne impacam cu experientele care ne ies in cale in fiecare zi, cu oportunitatea de a onora viata si relatiile dintre noi. Daca suntem onesti, corecti, politicosi, plini de grija si de compasiune, daca traim asta in fiecare zi, suntem deja pregatiti pentru orice ar putea sa se intample in 2012, sau in orice alta zi, an sau oricand in viitor.
Cunosc oameni care isi traiesc viata dotati cu cutii pline de mancare si munitie, pregatindu-se pentru ziua in care lumea noastra se va schimba. Inteleg ce spun ei. Dar ceea ce am vazut este ca o mare parte a vietii lor este dedicata pregatirilor pentru acea zi si ca acestia pierd ocazia de a se bucura de frumusetile si misterele vietii de zi cu zi. Iar modul in care ne pregatim pentru cele mai mari provocari este prin perceptia frumusetii si misterelor.
Wynn: Deci, practic, daca cineva vrea sa abordeze aceasta schimbare cu un rezultat extrem de pozitiv pentru ei insisi, cheia este ca sa traiasca fiecare zi cu un randament de maxima iubire, compasiune si grija?
Gregg: Da, si pentru a face acest lucru, trebuie sa traim fiecare zi in mod constient. Fiti constienti de oportunitati. Recunoasteti oportunitatile care ne intersecteaza calea. In fiecare zi avem posibilitatea de a fi toleranti fata de sistemul de credinta a altcuiva, sa iertam pe cineva care ne-a jignit sau ne-a suparat, sa reconciliem propria judecata a ceea ce ar trebui sau nu ar trebui sa fie in lumea noastra.
Daca putem sa ne impacam cu aceste lucruri, in timp ce ne intersecteaza calea si, in mod constient, sa ne ocupam de ele in acest moment, atunci stim ca ne schimba chimia corpului, prin modul in care simtim si astfel, ne pregatim pentru orice fel de tranzitie prin care va trece Pamantul.
Daca acest lucru inseamna ceva.
Wynn: Da, inseamna pentru mine.
Exista ceva foarte important, cu care sa incheiem – ceva ce poate eu am omis ?
Gregg: Pentru prima data in istoria omenirii, soarta speciei noastre – a intregii specii umane – sta la alegerea unei singure generatii. Ceea ce am facut, este ca tocmai am vorbit despre ceea ce inseamna cateva dintre aceste alegeri.
Nota [1] :Arca ingropata in gheata a fost descoperita chiar deasupra muntelui. Guvernul Turciei refuza sa aprobe lucrari de escavare in zona, datorita implicatiilor religioase care s-ar isca pe aceasta tema.
Sursa: http://www.spiritofmaat.com/archive/jan3/braden.htm
Editura For You
Piramidele pierdute din Egipt!?
Doua piramide despre care nu s-a stiut nimic pana acum ar fi fost gasite in Egipt, potrivit imaginilor surprinse de un satelit Google Earth.
Localizate la aproximativ 130 de kilometri distanta una de cealalta, aceste situri contin formatiuni neobisnuite de movile, cu caracteristici si orientari neobisnuite, a spus arheologul Angela Micol.
Unul din situri este in nordul Egiptului, la doar 18 kilometri de orasul Abu Sidhum, pe malul Nilului, iar cealalta se afla langa oaza Fayoum.
Cele doua situri contin formatiuni piramidale cu structuri asemanatoare piramidelor din Giza, care au fost erodate in timp. Conform informatiilor oferite de imaginile preluate prin satelit, una din aceste formatiuni are dimensiuni mai mari decat Marea Piramida. “La o examinare mai atenta, aceasta movila pare sa aiba partea de sus plata si o firma triunghiulara simetrica ce a fost erodata puternic”, a scris Angela Micol pe site-ul Google Earth Anomalies.
piramide pierdute Egipt
Angela Micol este convinsa ca au fost descoperite doua piramide pierdute, insa confirmarea poate fi facuta abia dupa ce specialistii vor analiza la fata locului ipoteza.
“Imaginile vorbesc de la sine. Este evident ce contin aceste situri, dar cercetatorii trebuie sa mearga in teren si sa confirme ca acolo sunt, de fapt, piramide”, a a mai spus Micol.
Ipotezele sunt acum verificate de egiptologi.
Sursa: Discovery
Robotul Curiosity a ajuns pe Marte!
Cercetatorii de la NASA sunt cu ochii pe robotul Curiosity, care a ajuns, luni, pe Marte, de unde ar trebui sa culeaga dovezi ale existentei - in prezent sau in trecut - vietii pe aceasta planeta, informeaza AFP. Evenimentul s-a produs la ora 08.31, ora Romaniei, conform anuntului oficial facut pe Twitter de centrul NASA.
Astfel, Curiosity a ajuns pe Planeta Rosie la ora 5.31 GMT, la finalul unei calatorii de peste opt luni. Aventura lui Curiosity i-a costat pe cei de la Agentia Spatiala Americana 2,5 miliarde de dolari.
Sambata, echipajul care se ocupa de aceasta calatorie a dat o prognoza buna pentru conditiile in momentul aterizarii lui Curiosity. "Marte este buna cu noi. Cred ca o sa avem conditii bune la aterizare", a declarat Ashwin Vasavada, unul dintre oamenii de stiinta care se ocupa cu aceasta calatorie. Potrivit acestuia, o furtuna recenta de praf tocmai s-a potolit, lasand loc "unui nor de nisip care nu poate face rau".
Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spatiala Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spatiala cel mai greu (900 kilograme) si cel mai sofisticat trimis vreodata de oameni pe o alta planeta, va atinge solul martian pe 6 august, in jurul orei 05.31 GMT, in apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, in craterul Gale, dupa ce a parcurs o distanta de 570 de milioane de kilometri.
Pentru a reusi o coborare atat de precisa in interiorul craterului, vehiculul care transporta robotul Curiosity va pluti ca un planor in atmosfera inalta martiana, in loc sa plonjeze spre sol.
Potrivit coordonatorilor misiunii, spre deosebire de sondele spatiale precedente, Curiosity este prea greu pentru ca impactul cu solul sa poata fi amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.
Inginerii de la NASA si cei de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de "macara" echipata cu rachete cu propulsie inversata care vor porni in ultimele secunde ale coborarii, cu scopul de a depune cu delicatete pe suprafata martiana uriasul robot de marimea unei masini.
Inainte de aceste ultime momente ale coborarii, franat de o parasuta uriasa, vehiculul spatial va trece printr-o perioada de sapte minute critice, in timpul carora viteza lui va trece de la 21.243 de kilometri/ora la 2,74 kilometri/ora. Aceste sapte minute reprezinta partea cea mai delicata din intreaga misiune, a explicat Pete Theisinger, cercetator la JPL.
"Ne pregatim de cativa ani pentru o sosire reusita a lui Curiosity si totul pare sa se prezinte in conditii bune", a adaugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. "Insa intrarea in atmosfera martiana si coborarea pe planeta rosie includ intotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere succesul nu este garantat", a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reusita este mai mica de 40%.
Dupa ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de stiinta vor fi nevoiti sa astepte 14 minute pentru a avea confirmarea - acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul sa ajunga pe Terra. Totusi, savantii americani au precizat ca aceasta manevra ar putea sa dureze mult mai mult, in functie de locul in care sonda va cobori, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu "mai multe minute sau chiar ore, sau poate chiar cu o zi sau doua", a spus Dave Lavery.
Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, doua americane (Mars Reconnaissance Orbiter si Mars Odyssey) si una europeana (Mars Express), se vor pozitiona pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity cu ocazia coborarii in atmosfera martiana.
Un brat al robotului, realizat din teflon, va preleva esantioane din solul martian. Aceste esantioane vor fi transferate in interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul sau sa analizeze si sa identifice compusii minerali si chimici. Insa mici fragmente de teflon ar putea sa se amestece cu esantioanele de roci martiene, riscand astfel sa falsifice rezultatele analizelor.
"Teflonul ar putea sa complice, dar nu sa impiedice, analiza carbonului continut in roci, ce va fi facuta de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity", a precizat John Grotzinger, de la California Institute Technology. "Prezenta compusilor de carbon organic intr-un mediu este o conditie-cheie pentru viata", a explicat acelasi cercetator.
Curiosity, care cantareste 900 de kilograme, este de doua ori mai lung si de cinci ori mai greu decat precedentii roboti trimisi pe Marte, Spirit si Opportunity, si este echipat cu 10 instrumente stiintifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de inalta definitie si un dispozitiv cu laser care ii permite sa analizeze tintele aflate la o distanta de pana la sapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe sase roti si alimentat de un generator nuclear, poseda si un brat articulat lung de 2,1 metri, capabil sa foreze pana la sase centimetri in interiorul rocilor - o premiera pentru misiunile de pe Marte. Esantioanele recoltate vor fi inmagazinate intr-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul inconjurator, pentru a detecta in special metanul, adeseori asociat cu prezenta vietii pe Terra, dar care a fost deja gasit si pe Marte in anumite anotimpuri, de o sonda americana ce a fost plasata pe orbita martiana.
Curiosity va masura si radiatiile care pot sa afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune si de o statie meteo.
Sursa: stirileprotv.ro
OZN filmat deasupra stadionului din Londra!?
OZN filmat deasupra stadionului din Londra, la deschiderea Jocurilor Olimpice.
Spectacolul pirotehnic de la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra a fost privit de 40 de milioane de oameni. Toti au admirat explozia de lumina, dar nimeni nu a vazut ce a fost dincolo de ea.
Dar pe o inregistrare video a momentului se distinge clar un obiect zburator neidentificat, care survoleaza peste Stadionul Olimpic din Londra, deasupra perdelei de lumina.
Obiectul, care are forma unui disc luminos, a aparut in partea stanga a cadrului chiar in momentul in care a inceput focul de artificii. OZN-ul, care are partea din mijloc rutunjita, se misca usor pe cer, ca si cum ar fi vrut sa admire spactacolul de lumini.
Unii au spus ca nu este nimic altceva decat o iluzie optica, altii au spus ca este un corp ceresc, dar cei mai multi cred ca civilizatii extraterestre au vrut sa ia parte la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice.
Intr-o seara in care o sosie a Reginei Elisabeta si James Bond au sarit cu parasuta din elicopter pe stadionul olimpic, multi oameni nu ar fi surprinsi daca in spectacolul ar fi fost inclus si un OZN, mai ales dupa declaratia facuta recent de un oficial.
Luna trecuta, Nick Pope, fost ministru al apararii, a sugerat ca un eveniment atat de mare ca Jocurile Olimpice ar putea starni si interesul civilizatiilor extraterestre.
“Intr-o vara plina de evenimente, noi suntem in alerta in ceea ce priveste actele de terrorism. Dar trebuie sa fim atenti si sa ne pregatim si pentru altfel de evenimente, cum ar fi o vizita extraterestra”, a spus Pope.
Sursa: stirileprotv.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)