Experientele de viata dupa moarte au devenit atat de obisnuite incat aproape ca sunt considerate clisee. Un pacient a carui viata atarna de un fir de ata, este “transportat” printr-un tunel de lumina, se intalneste cu cineva (ingeri, Dumnezeu, parinti etc.) care ii spune ca trebuie sa se intoarca pe pamant.
Acest scenariu nu este deloc un cliseu pentru doctorul Jeffrey Long care a studiat aproximativ 1300 de experiente de viata de dupa moarte si pe care le-a publicat in cartea “Dovezi ale existentei Lumii de dincolo: Stiinta experientelor de viata dupa moarte”.
Potrivit cartii lui Long, indiferent de varsta si de nivelul intelectual, oamenii traiesc aproximativ acelasi scenariu de viata de dupa moarte. Printre experientele mentionate in cartea lui Long, se numara si cea a a psihologului Mary Joe Rapini. In virtutea meseriei sale, Rapini a lucrat cu foarte multi pacienti aflati in stadii terminale de cancer care i-au povestit mai multe episoade de viata de dupa moarte. Ea a pus de multe ori aceste povestiri pe seama tratamentelor medicale puternice pe care acesti oameni le primeau. In aprilie, 2003, insa, Rapini a experimentat ea insasi un astfel de episod, in urma unui anevrism. “Ii vedeam pe medici agitandu-se in jurul meu, infigand tot felul de lucruri in mine, apoi l-au sunat pe sotul meu. Cand m-am uitat in sus, am vazut aceasta lumina puternica. Nu era ca orice lumina obisnuita. Era cu totul diferita… Era luminiscenta… Si crestea din ce in ce mai mare. Ma tot uitam mirata la ea intrebandu-ma “Ce e asta?”. Apoi a crescut atat de mare, incat m-a inghitit si m-am trezit in acest tunel, care m-a dus in aceasta frumoasa incapere. Dumnezeu ma tinea in brate, si mi-a spus: “Mary Jo, tu nu poti ramane aici!”. Dar eu voiam sa raman, asa ca am protestat. “Nu pot ramane?! De ce?”. Si am inceput sa enumar toate motivele pentru care ar fi trebuit sa raman. Si atunci mi-a spus: “Ai iubit vreodata in viata ta pe cineva, asa cum te-ai simtit tu iubita aici?”. Si am raspuns: “Bineinteles ca nu. Este imposibil. Eu sunt om!”. Si atunci mi-a spus: “Poti mai mult decat atat!”.
Desi unii pot spune ca experianta traita de Rapini poate fi o reinterpretare a povestilor pe care le-a tot auzit de-a lungul carierei sale, Jeffrey Long spune ca aceste experiente sunt aproximativ la fel atat pentru cei care au cunostinte despre experiente de viata de dupa moarte, cat si pentru cei care n-au discutat in viata lor despre un asemenea subiect. “Am si marturiile unor copii mai mici de 5 ani care au experimentat astfel de situatii si care sunt aproape identice cu ale unor copii mai mari si cu ale adultilor. Nu conteaza nivelul intelectual la care ajunge o persoana, experientele vietii de dupa moarte sunt aproape identice”, a explicat Long. De asemenea, Long spune ca si persoane nevazatoare din nastere au descris scene asemanatoare cu persoanele vazatoare.
Potrivit lui Longa, experientele de viata dupa moarte au cateva caracterisitici comune: lumina puternica, simturi dezvoltate, reunirea cu rudele decedate si schimbarea pentru totdeauna a omului care a revenit la viata.
Un comentariu:
Acest film, in ciuda realitatiilor prezentate este o deturnare si este folosit in mod manipulator de crestini. Multi care se intorc din astfel de experiente realizeaza ca aceasta experienta este una din multiplele experiente prin care un suflet trece in procesul desavarsirii, devin constienti de alte reincarnari, iar ideea reincarnarii nu se prea pupa cu viziunea unei singure vieti, a iadului vesnic si a raiului vesnic din viziunea crestina. Multi dintre cei care au astfel de experiente sunt atei si totusi ajung in contact cu energii inalte sau cu diverse entitati pe care ei le pot identifica gresit cu Dumnezeu. Dumnezeu nu este ceva separat de noi sau in afara noastra, el este ceva ce transcende formele si nu este o experienta exterioara, ci este insusi experimentatorul sau martorul ultim(la acel nivel, Subiectul, obiectul si cunoasterea obtinuta, sunt una, interiorul si exteriorul sunt una). Credinta in Biblie, Iisus sau D-zeu nu e necesara. Hristosul insa este altceva, este o stare de constiinta extinsa specifica acelui taram ultim al fiintei noastre si aste constiinta divinitatii. Si intr-adevar ca sa ajungi in rai vei trebuie sa fii in Hristos, care este intr-adevar si Calea (asociat de unii vidului median, tunelului, axis mundi energetic, canalului energetic shushumna nadi care leaga pamantul, muladhara chakra, prin Kundalini, de „CER”, Sahasrara, iar sufletul trece prin astea si ajunge in diversele chackre si universuri asociate acestora sau in ultimul cer, rai, densitate, Sahasrara) si Adevarul (fiind singra realitate, unica si absoluta) si Viata (moartea este o iluzie), dar asta nu inseamna ca trebuie sa crezi in ele. Iadul poate fi considerat un taram al fricii, o frecventa a lumii invizibile in care un suflet poate zabovi o perioada pana se dumireste si se purifica, insa nu este o experienta eterna (raiul exista insa atata timp cat exista si creatia, ca o frecevnta a spectrului de vibratie, o dimensiune, la fel de „eterna” ca si celalalte dimensiuni) ... Iubirea (Dumnezeu, viata) insa este singura existenta absoluta, restul sunt iluzii, jocuri de lumini si umbre, iar in evolutia lui, un suflet poate experimenta si iadul, o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, ca parte din proces. Multi spun de ex. ca insasi trairea in aceasta identificare cu un corp atat de limitat, in aceasta realitate 3d, ar fi un fel de iad sau cel putin un purgatoriu.
Trimiteți un comentariu