NASA a anuntat existenta apei pe Europa, satelitul lui Jupiter
Europa, satelitul lui Jupiter, găzduieşte un ocean sub stratul de gheaţă, iar vapori de apă erup la suprafaţă, a anunţat de la NASA astronomul Wiliam Sparks, în cadrul unei teleconferinţe de presă. Acest lucru înseamnă că acolo ar putea exista viaţă extraterestră. Descoperirea a fost făcută în 2013, dar astronomilor le-au luat trei ani pentru a o confirma şi face cecetări.
William Sparks a afirmat că Europa este al doilea cel mai apropiat satelit al lui Jupiter, care orbitează planeta o dată la trei zile. ,,Am obţinut 10 imagini cu Europa în timp ce orbita prin faţa lui Jupiter" a declarat Sparks.
Observaţiile, făcute cu ajutorul telescopului Hubble, au dezvăluit descoperirea unor vapori la suprafaţă care ar putea dovedi existenţa unui ocean sub stratul de gheaţă.
Brithney Schmidt, profesor în cadrul School of Earth and Atmospheric Science din cadrul Institutului de Tehnologie din Atlanta, a declarat că satelitul Europa a fost măsurat, dimensiunea sa fiind asemănătoare cu cea a Lunii noastre. În unele zone, gheaţa este crăpată, majoritatea planetei fiind acoperită de culmi. ,,Va fi foarte dificil să penetrăm gheaţa pentru a ajunge la apă,'' a declarat aceasta. Aburul i-ar putea ajuta pe cercetători să analizeze compoziţia de sub stratul de gheaţă, fără a fi nevoiţi să-l perforeze.
Jennifer Wiserman, cercetătorul din cadrul proiectului Hubble de la NASA Goddard Space Flight Center din Maryland, afirmă că Hubble a fost singurul care a reuşit să cerceteze Jupiter şi Europa la acest nivel. Cu ajutorul razelor UV, au fost descoperiţi vaporii de apă pe suprafaţa Europei. ,,Suntem entuziasmaţi la gândul că vom utiliza telescopul spaţial James Webb ce se va lansa în 2018. Acesta va studia mult mai detaliat aburii degajaţi de satelitul Europa. Suntem extrem de interesaţi de planete cu caracteristicile asemănătoare cu cele ale Terrei''. Deşi descoperirea vaporilor a fost realizată în 2013, unul dintre cercetători a declarat: ,,A fost nevoie de multă munca pentru a procesa imaginile. După toată munca am reuşit să obţinem rezultate. Nu este ca şi cum ai realiza o poză, iţi trebuie multă pregătire''.
''Cantitatea de material ce ar fi produs vapori la nivelul pe care l-am văzut ar putea fi de ordinul milioanelor de kilograme,'' a declarat William Sparks. Fiecare instrument de pe sondă analizează aburul de pe suprafaţa satelitului Europa. Există o mulţime de ipoteze ce pot explica prezenţa apei pe Europa.
Printre instrumentele pe care cercetătorii le-au utilizat pentru analizarea Europei se numără razele ultraviolete, instrumente termosensibile şi instrumente compoziţionale precum Cassini, ce poate zbura prin ceaţă şi poate analiza compoziţia aburului. Cercetătorii au afirmat că încă nu sunt siguri dacă aburul provine din evaporarea apei de sub stratul îngheţat al Lunii lui Jupiter.
Vaporii nu sunt neapăraţi aşezaţi în zona polilor, aceştia au apărut şi dispărut, mult mai des au fost prezenţi în zona Ecuatorului. ,,Credem că vaporul este realizat din hidrogen şi oxigen, dar mai multe cercetări ne vor dezvălui dacă este vorba de vapori de apă sau nu,'' a declarat unul dintre cercetători.
Cercetătorii trebuie să investigheze în continuarea existenţa vaporilor pentru a fi siguri că substanţele din care sunt alcătuiţi pot susţine viaţă extraterestră.
Descoperirea a fost realizată prin intermediul imaginilor înregistrate de telescopul spaţial Hubble.
În cadrul teleconferinţei au participat Paul Hertz, director al Diviziei de Astrofizică din cadrul sediului NASA din Washington, Wiliam Sparks, astronom din cadrul Institutului de Ştiinţă din Baltimore, Brithney Schmidt, profesor în cadrul School of Earth and Atmospheric Science din cadrul Institutului de Tehnologie din Atlanta, şi Jennifer Wiserman, cercetătorul din cadrul proiectului Hubble de la NASA Goddard Space Flight Center din Maryland.
Astrobiologii au afirmat cu mult timp înainte că Europa ar putea susţine viaţă extraterestră. În cadrul poveştii din 2001 ,,A space Odyssey'', Arthur C. Clarke afirma că Europa este satelitul lui Jupiter cu un diametru de 3.100 de kilometri ce ar putea avea un ocean lichid sub suprafaţa sa îngheţată. De asemenea, astrononii consideră că oceanul subteran se află în legătură cu mantaua stâncoasă, iar prin contactul acestora s-ar putea produce o reacţie chimică prin care se poate crea viaţă.
Cel mai interesant aspect este dat de faptul că cercetătorii care controlează sonda Juno nu vor să o lase să se prăbuşească pe satelit după încheierea misiunii, precum s-a întâmplat în alte cazuri, deoarece nu doresc să contamineze luna lui Jupiter.
Sursa: descopera.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)