Interviu cu Alex Collier

Un interviu privat din 1994 a contactului Andromedan, Alex Collier, care spune informaţii tulburătoare despre Agenda Extraterestra si trecutul planetei noastre...



Sunt in total 12 episoade pe care le puteti urmari in linkul din finalul fiecarui clip.

Structura misterioasă pe teritoriul Rusiei...

Un geoglif imens în formă de elen sau cerb a fost descoperit în Rusia, iar oamenii de ştiinţă susţin că el a fost creat cu mult înainte de celebrele Liniile Nazca din Peru.

Structura din piatră, situată în apropiere de lacul Zjuratkul, în munţii Urali, prezintă un bot alungit, patru picioare şi două coarne de cerb. O imagine Google Earth realizată în 2007 arată că desenul prezintă şi un fel de coadă, dar în imaginile din prezent acest aspect este neclar. Excluzând posibila coadă, animalul se întinde pe aproximativ 275 de metri.

Cercetările de teren realizate în această vară au ajutat la prelevarea datelor cu privire la compoziţia şi istoria acestui geoglif, sugerând totodată că el ar fi fost un produs al unei culturi megalitice. Sute de situri megalitice au fost descoperite în regiunea Munţilor Urali , cele mai elaborate structuri fiind situate pe o insulă de apă dulce la 60 de kilometri depărate de noul geoglif descoperit.

Oamenii de ştiinţă au subliniat că structura arhitecturală a geoglifului este complexă. De asemenea, în zona botului şi a copitelor au fost descoperite mici pasaje de trecere. Stilul de prelucrare a pietrei şi tehnologia utilizată pentru construire indică faptul că geogliful a fost creat în eneolitic, în mileniul al patrulea sau al treilea înainte de Hristos. Dacă aceste calcule sunt corecte, atunci, geogliful de pe teritoriul Rusiei este mult mai vechi decât cele de la Nazca, despre care se spune că au fost create în jurul anului 500 î.Hr.

Sursa: Live Science / descopera.ro

Pe urmele unui artefact fascinant

Pe urmele unui artefact fascinant: mecanismul din Antikythera, computerul vechi de două milenii.

O echipă de oameni de ştiinţă din SUA şi Grecia întreprinde o nouă expediţie la locul în care, în anul 1901, a fost descoperit un dispozitiv uimitor: mecanismul din Antikythera, botezat de savanţi "cel mai vechi computer analog din lume".

Mecanismul din Antikythera, un aparat construit din bronz, cu un sistem complex de roţi dinţate, datează din secolul I î.e.n., iar specialiştii cred era folosit ca instrument astronomic - pentru a prevedea mişcările planetelor - şi ca instrument de navigaţie. El a fost descoperit în anul 1901 în epava unei corăbii antice, despre care se crede că a fost scufundată de o furtună. Au fost recuperate peste 80 de fragmente din mecanism, datoriă cărora au putut fi construite modele reconstituite ale acestuia. Fragmentele de artefact, împreună cu o astfel de reconstiituire, sunt expuse la Muzeul Naţional Arheologic din Atena.

În literatura antică sunt descrise mai multe mecanisme complexe de acest gen, dar cel de la Antikythera este singurul care a fost găsit până acum.

Mecanismul a suscitat un interes extraordinar printre arheologi şi este şi azi un fascinant obiect de studiu, de vreme ce se pare că omenirea n-a mai construit ulterior ceva comparabil, în ceea ce priveşte complexitatea, timp de cel puţin un mileniu.

Însă arheologii cred că, dacă în lumea antică a putut fi construit un asemenea instrument, e posibil să descopere şi alte artefacte de acest gen, astfel încât au întreprins o nouă expediţie în Antikythera - o mică insulă grecească, situată între Creta şi Peloponez - pentru a căuta noi vestigii în epava în care, în 1901, a fost descoperit uimitorul mecanism.

Specialiştii afirmă că locul nu a fost niciodată cercetat complet şi speră astfel să aibă parte de noi descoperiri.

Vasul pe care a fost găsit mecanismul transporta o încărcătură de valoare considerabilă; au fost recuperate, între altele, numeroase statui şi figurine de marmură şi bronz. Specialiştii cred că o astfel de corabie ar fi avut alături nave de escortă, astfel încât ar putea exista în jur şi alte epave care să furnizeze descoperiri interesante.





Sursa: The Register / descopera.ro

Curiosity a detectat un "obiect strălucitor" pe Marte

Roverul Curiosity a găsit "un obiect strălucitor" pe solul planetei Marte. Potrivit experţilor NASA, citaţi de AFP, obiectul descoperit ar putea fi o piesă a roverului care s-a spart.

"Echipa care se ocupă de Curiosity a decis să nu utilizeze braţul robotizat, luni, după ce a detectat prezenţa unui obiect strălucitor pe sol, care ar putea fi o piesă a robotului", a anunţat NASA.

"Curiosity este pe cale de a realiza alte fotografii ale obiectului pentru a ajuta echipa să identifice şi să evalueze impactul său eventual asupra activităţilor" robotului, au adăugat experţii NASA.

La sfârşitul săptămânii trecute, Curiosity s-a oprit pe o zonă cu nisip pentru a preleva mostre de sol în vederea curăţării şi testării materialului său de colectare geologică.

Robotul a descoperit, în septembrie, pe solul marţian, pietre ce provin din albia unui fost pârâu.

Curiosity este prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, fiind de asemenea şi cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.

Descoperire impresionanta in Lacul de acumulare de la Bicaz!

In timpul unor antrenamente de scufundari, salvamontistii din Neamt au gasit la o adincime de 30 de metri urmele unei civilizatii care ar putea insemna mult pentru istoria locurilor. Zeci de pietre de mormint, bucati de cruci si fundatiile unor cladiri cu insemne stravechi zac pe fundul apei, fara ca nimeni sa nu le fi cercetat vreodata.

Marea dintre munti, asa cum este denumit lacul de acumulare Izvorul Muntelui, s-a nascut in 1959, odata cu finalizarea barajului de la Bicaz. Localnicii de atunci, care locuisera pe teritoriul acoperit de ape, au fost nevoiti sa se refugieze in zone mai inalte. Cei mai batrini isi amintesc cum, cu doar un an inainte de inaugurarea Barajului Bicaz, preotii din satele comunei Hangu si-au sfatuit enoriasii, la slujba de duminica, sa nu-si lase mortii prada apelor. Conform planurilor proiectantilor lacului de acumulare, doua cimitire urmau sa fie definitiv ingropate sub luciul marii dintre munti. Groparilor le-a luat aproape un an sa sape cateva sute de morminte pentru a recupera cosciugele pe care localnicii le-au carat, in spinare ori cu caruta, in noul cimitir din Dealul Chiritenilor. Nu au fost lasate in urma nici ramasitele strajuite de cruci pe care nu se mai puteau citi nume. Credinciosii au adunat in cutii de lemn cranii si oase fara identitate, pentru a le reda odihna vesnica intr-o groapa comuna, la capatul Drumului Mortilor.

Ramine de vazut daca descoperirea intimplatoare a salvamontistilor din Neamt va interesa pe cineva atit pentru dezgroparea adevarurilor istorice, cit si, de ce nu, pentru promovarea turismului in zona.