Sonda spatiala americana New Horizons a transmis primele date pe Terra dupa ce a supravietuit "întâlnirii" cu planeta pitica Pluto, cel mai îndepartat corp ceresc de acest tip explorat vreodata de oameni, de care s-a apropiat la o distanta minima, marti, informeaza Reuters.
Sonda americana New Horizons a ajuns, marti, la ora 11.49 GMT (14.49, ora României), la cea mai mica distanta de planeta pitica Pluto, 12.500 de kilometri, "întâlnirea" fiind considerata de specialisti principalul eveniment spatial al anului 2015, potrivit site-ului NASA.
Sonda New Horizons, lansata de NASA în 2006 si care a calatorit 5,3 miliarde de kilometri prin spatiu, este destinata cercetarii planetei pitice Pluto, dar si corpurilor spatiale din Centura Kuiper, într-o misiune fara precedent.
"Pluto a avut primul ei vizitator", a anuntat pe Twitter presedintele american Barack Obama. "Multumim, NASA. Aceasta este o zi mare pentru descoperirile stiintifice si pentru suprematia americana", a adaugat acesta.
Dupa un zbor de 13 ore la mica distanta de Pluto, sonda New Horizons a transmis primele date catre Terra, confirmând astfel faptul ca a supravietuit acelei "întâlniri" spatiale, pe durata careia a navigat cu o viteza de 49.000 de kilometri pe ora în interiorul sistemului de corpuri ceresti alcatuit din Pluto si satelitii sai.
Directorii misiunii estimau ca riscul de coliziune a sondei New Horizons cu un corp spatial din acel sistem era de 1 la 10.000. Sonda americana a plutit la doar 12.472 kilometri deasupra lui Pluto - o distanta echivalenta cu aceea dintre New York si Mumbai.
La ora programata, New Horizons a stabilit contactul radio cu cercetatorii de la Laboratorul de fizica aplicata din cadrul Universitatii John Hopkins din Baltimore.
Întrucât 99% din totalul datelor colectate de New Horizons în timpul survolarii lui Pluto, supravietuirea sondei pe durata acelei apropieri de planeta pitica a reprezentat un element-cheie pentru succesul misiunii.
Pluto are un diametru de 18,5% din cel al Pamântului
Pâna de curând, cele mai bune imagini cu Pluto au fost cele realizate de telescopul spatial Hubble. Însa acestea reprezentau o simpla succesiune de puncte, difuze, din care specialistii reuseau cu greu sa extraga date stiintifice valoroase.
Începând din luna mai, acest lucru s-a schimbat, deoarece New Horizons s-a apropiat tot mai mult de Pluto si a început sa trimita spre Terra o serie de fotografii care au rezolutii considerabil mai bune decât cele ale imaginilor transmise de Hubble.
Imaginile trasmise în ultimele zile de sonda arata ca Pluto are o culoare naturala brun-rosiatica, generata de molecule de hidrocarburi care se formeaza în urma interactiunii metanului cu razele cosmice si cu particulele solare din atmosfera, dupa cum au explicat specialistii.
De asemenea, recentele date obtinute de specialisti indica faptul ca Pluto are un diametru de 2.370 de kilometri, reprezentând 18,5% din cel al Pamântului, iar satelitul sau Charon are un diametru de 1.208 kilometri, 9,5% din cel al Terrei.
Pluto se afla în Centura Kuiper, o regiune de mini-planete si alte corpuri înghetate care orbiteaza Soarele dincolo de Neptun si despre care se crede ca sunt ramasite ale procesului de formare a Sistemului Solar, în urma cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.
De la descoperirea ei, în 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a ramas un mister pentru savanti, care se chinuie sa explice de ce o planeta cu o raza de doar 1.190 de kilometri ar putea exista dincolo de lumile uriase ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.
În 1992, astronomii au descoperit ca Pluto, situata la o distanta de Soare de 40 de ori mai mare decât cea dintre Terra si astru, nu era singura în departarile Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomica Internationala (International Astronomical Union) a decis sa reevalueze definitia unei "planete".
În 2006, cu New Horizons deja lansata, Pluto si-a pierdut titlul de a noua planeta a Sistemului Solar, fiind clasata în categoria "planetelor pitice", deoarece nu a "curatat" spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite în Centura Kuiper.
Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similara centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta si cuprinzând mult mai multe corpuri spatiale, formate din diferite tipuri de gheata. Centura Kuiper a fost denumita dupa Gerard Peter Kuiper (1905 - 1973), un astronom olandezo-american care a prezis si demonstrat existenta acestei centuri de materie a Sistemului Solar.
În afara de New Horizons, astronomii conteaza în anii viitori si pe sistemul de imagistica în infrarosu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spatial James Webb - deocamdata programat pentru lansare în 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetari si mai detaliate, precum compozitia chimica de la suprafata lui Pluto si a satelitilor sai, dar si de la suprafata numerosilor asteroizi care se afla în Centura Kuiper.
Sursa: www.descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu