CERN si laserul de la Magurele (emis)



In Europa, sunt în curs de desfăsurare două experimente stiintifice uriase, atât prin investitia în dotarea tehnică, cât si prin tintele stiintifice pe care le au. Unul se realizează în Elvetia, la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN), iar celălalt în România, la Măgurele, unde se construieste cel mai mare laser din lume.

Desigur că, atunci când vorbim despre acest tip de exeprimente, ne-am dori să aflăm punctul de vedere al specialistillor care lucrează aici, pentru a primi informatiile la prima mână.

Ei bine, am reusit să fac acest lucru în emisiunea Mistere la Granitele Cunoasterii pe care am realizat-o acum două săptămâni la Nasul Tv, când am l-am avut invitat pe fizicianul Andrei Dorobantu , un reputat cercetător român care lucrează atât pentru CERN, cât si pentru laserul de la Măgurele.

Discutia a mers în zone extrem de interesante. Am vorbit despre obiectivele celor două proiecte dar, mai mult decât atât, s-a discutat fără retinere si despre găuri negre, universuri paralele sau teleportare, lucruri tratate astăzi de stiintă cu cea mai mare seriozitate.



Sursa: granitele-cunoasterii.ro

NASA a anuntat descoperirea apei si pe Pluto...


  Primele imagini color ale atmosferei planetei pitice Pluto furnizate săptămâna trecută de sonda New Horizons arată că încelişul de ceaţă este albastru strălucitor. Totodată, pe Pluto ar exista mici regiuni cu apă îngheţată

"Cine s-ar fi aşteptat la un cer albastru în Centura Kuiper? E superb", afirmă Alan Stern,specialist în ştiinţe planetare şi investigator principal al misiunii New Horizons, sonda spaţială lansată de NASA cu scopul de a survola planeta pitică Pluto, a anunţat Nasa joi.

Particulele propriu-zise de ceaţă sunt probabil gri sau roşii, însă modul în care acestea dispersează lumină albastră a captat atenţia echipei de cercetători ai misiunii New Horizons.

Albastrul din imagine permite oamenilor de ştiinţă să îşi dea seama în privinţa dimensiunii şi compoziţiei particulelor de ceaţă.



"Un cer albastru este rezultat de multe ori din împrăştierea razelor solare de către particule foarte mici. Pe Pământ, aceste particule sunt molecule foarte mici de azot. Pe Pluto acestea par să fie mai mari, dar încă relativ mici - particule asemănătoare funinginei pe care le numim tholins", afirmă cercetătorul Carly Howett.

Totodată, New Horizons a detectat numeroase regiuni mici şi expuse de apă îngheţată pe Pluto.

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul informaţiilor colectate de un aparat de cartografiere aflat pe această misiune, denumit Ralph.

"Întinderi vaste de pe Pluto nu prezintă expuneri de apă îngheţată pentru că sunt camuflate, aparent, de alte gheţuri mai volatile de pe cea mai mare parte a planetei", explică omul de ştiinţă Jason Cook.

"Înţelegerea motivului pentru care apa apare exact în acele locuri şi nu în altele reprezintă o provocare pe care o aprofundăm", mai spune omul de ştiinţă.



Un aspect curios al acestei descoperiri îl reprezintă faptul că zonele care prezintă cele mai evidente indicii de apă îngheţată corespund celor de culoare roşu aprins din imaginile color publicate recent de NASA.

"Sunt surprinsă că această apă îngheţată este atât de roşie", susţine Silvia Protopapa, un alt membru al echipei de cercetători care se ocupă de acest caz. "Nu înţelegm deocamdată relaţia dintre apa îngheţată şi tholinele roşiatice de pe suprafaţa Pluto", mai spune aceasta.

Alan Stern, unul dintre cei mai apreciaţi cercetători care lucrează pentru Agenţia spaţială americană, a a anunţat ieri că NASA este pe punctul de a anunţa, joi, o descoperire "uluitoare" care are legătură cu planeta pitică Pluto.

Prezentând cele mai recente imagini cu Pluto realizate de sonda New Horizons, Alan Stern a declarat: "NASA nu mă lasă să vă spun ceea ce urmează să aflaţi cu toţii în cursul zilei de joi. Este extraordinar".

Săptămâna trecută, NASA a dezvăluit noi imagini cu suprafaţa lui Pluto, care arată diverse forme de relief - munţi, cratere şi canioane.

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, Alan Stern ar fi spus: "Acea lume de acolo este vie".


"Are un ciclu meteorologic, are ceaţă în atmosferă, este activă din punct de vedere geologic... În fiecare săptămână rămân perplex", a adăugat Alan Stern.

NASA a avut un an 2015 plin de descoperiri majore. Găsirea urmelor unor cursuri de apă pe Marte şi identificarea unei "surori gemene a Terrei" - Kepler 452b -, planeta care seamănă cel mai mult cu Pământul dintre toate exoplanetele descoperite până în prezent, au determinat agenţia spaţială americană să organizeze cu regularitate în ultimele luni conferinţe de presă prin care a anunţat acele descoperiri.

Alan Stern spune că "2015 va fi un an care va rămâne pentru totdeauna în manualele de astronomie", deoarece este acela în care omenirea a descoperit "atât de multe lucruri despre Sistemul Solar".



Sursa: Descopera.ro / Nasa